SUPLIMENT RETAIL / DIRECTIVĂ EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL RETAILULUI Operatorii platformelor electronice - obligaţi să raporteze fiscului informaţii despre vânzări

• Noua directivă trebuie aplicată de toate statele membre UE începând cu 1 ianuarie 2023 • Deloitte: "Comerţul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcţie"

Aflat într-o creştere accelerată ca urmare a crizei sanitare, comerţul electronic se află mai mult decât oricând sub vizorul autorităţilor din întreaga lume, care încearcă să stabilească dacă sectorul contribuie corespunzător, cu taxe şi impozite, la bugetul de stat. În acest context, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă - DAC 7, care, printre altele, vizează platformele de comerţ electronic, respectiv comercianţii care vând prin intermediul acestora. Conform noii reglementări, operatorii acestor platforme vor fi obligaţi să raporteze informaţii referitoare la vânzările intermediate prin intermediul platformei către autorităţile fiscale. Directiva trebuie aplicată de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) începând cu 1 ianuarie 2023, iar cei vizaţi trebuie să se pregătească de acum, pentru că demersurile de implementare nu sunt simple, apreciază specialiştii din cadrul Deloitte România.

• Cine intră sub incidenţa noii legi

Activităţile vizate de noua directivă europeană sunt închirierea de bunuri imobile (rezidenţiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri şi închirierea oricăror mijloace de transport. În aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui să colecteze şi să verifice anumite informaţii cu privire la activităţile desfăşurate de către vânzătorii activi pe platformă şi să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autorităţile fiscale din ţara sa, veniturile obţinute din vânzări, mai informează sursele citate.

Camelia Malahov, Director Taxe Directe şi Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe în cadrul Deloitte România, explică: "Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicaţie mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicaţii sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepţii pentru anumite activităţi şi pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obţinute nu trebuie raportate".

Noua obligaţie de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din România - fie că este vorba de deţinătorii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori în perioada pandemică şi nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediază servicii de închirieri de mijloace de transport, proprietăţi imobiliare sau servicii personale - iar efectele resimţite nu vor fi doar fiscale, ci şi comerciale, juridice şi chiar legate de reputaţie. Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul şi analizate până la 1 ianuarie 2013, când DAC 7 urmează să fie aplicată.

În funcţie de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligaţia de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care des­făşoară exclusiv activităţi de procesare a plăţilor sau listarea ori promovarea unei activităţi este exceptat de la obligaţia de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorităţii fiscale date despre comercianţii cu mai puţin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depăşesc 2.000 de euro într-un an calendaristic, conform speciaiştilor citaţi.

În plus, anumiţi operatori ar putea fi exceptaţi de la noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activităţile intermediate de platformă nu ar intra sub incidenţa directivei. Procedura nu este cunoscută deocamdată, însă este de aşteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesaţi, astfel că aceştia trebuie să îşi pregătească din timp argumentaţia.

• Cum trebuie să se pregătească operatorii pentru aplicarea noii directive

Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să ţină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea şi verificarea informaţiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii - notificaţi, iar sistemele IT - adaptate să permită colectarea infor­maţiilor şi monitorizarea veni­turilor.

În aceste condiţii, cei vizaţi trebuie să întreprindă, în perioada următoare, acţiuni precum modificarea şi comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea şi verificarea datelor despre vânzători, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acţiuni (colectarea de date, verificarea acestora şi a valabilităţii lor), monitorizarea veniturilor obţinute de vânzători prin intermediul platformei, raportarea către autorităţi, acţiuni de efectuat în cazul în care vânzătorul nu oferă informaţiile solicitate.

În acelaşi timp, inclusiv în cazul comercianţilor care operează prin intermediul platformelor apar consecinţe. Este de aşteptat ca autorităţile fiscale să verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dacă au fost colectate toate impozitele relevante. Astfel, la nivel operaţional, colaborarea cu operatorul de platformă va deveni una şi mai strânsă, devenind un partener de afaceri important, completează consultanţii Deloitte.

Conform acestora, comerţul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcţie. Este important ca operatorii de platforme să fie pregătiţi să răspundă acestor provocări.

• Companiile stabilite în România vor putea folosi două regimuri speciale de TVA pentru comerţul online

Companiile stabilite în România vor putea folosi, începând cu data de 1 iulie 2021, două regimuri speciale de TVA pentru comerţul online. În acest sens, pentru a-şi simplifica activitatea, firmele vor putea folosi ghişeul unic de TVA (One Stop Shop - OSS) al Fiscului. Măsurile, prezentate de avocatnet.ro, sunt prevăzute de legislaţia europeană şi urmează să fie transpuse în Codul fiscal prin OUG. Potrivit sursei citate, deja există un proiect de OUG în lucru.

Cele două regimuri speciale de TVA vor fi strâns legate de ghişeul unic de TVA al Fiscului, care acoperă trei regimuri speciale - regimul nonUE, regimul UE şi regimul pentru importuri. În principal, aceste regimuri speciale opţionale permit comercianţilor să declare şi să achite TVA-ul prin OSS, pentru statele în care aceştia nu sunt stabiliţi, în statul membru UE în care sunt identificate.

Referitor la cele două regimuri speciale de TVA, regimul UE va fi folosit pentru prestările de servicii către clienţi în UE, pentru vânzările intracomunitare online de bunuri şi pentru livrările interne de bunuri, iar regimul pentru importuri va fi folosit pentru vânzările online de bunuri importate cu o valoare de maximum 150 de euro.

Pentru a folosi unul dintre cele două regimuri speciale de TVA, firmele vor fi nevoite să notifice Fiscul în avans, mai arată avocatnet.ro. Sursa citată subliniază că, în cazul regimului UE, comercianţii vor folosi codul de TVA pe care deja îl au în România, însă, în cazul regimului ă regimuri pentru import, Fiscul le va aloca un cod suplimentar de TVA.

În prezent, declararea şi plata TVA-ului se fac în statul membru UE în care este clientul, în cazul în care firmele din Româ­nia depăşesc un plafon de vânzări la dis­tanţă de 35.000 de euro (în anul curent sau în anul precedent). Dacă vânzările sunt de până la 35.000 de euro, declararea şi plata TVA se fac în statul în care este stabilită firma. De la 1 iulie, acest plafon va fi de 10.000 de euro.

• Ce fac cei vizaţi de noua lege

Cei ce se vor înregistra în OSS vor depune online în aplicaţie declaraţii speciale de TVA prin care detaliază serviciile prestate şi bunurile livrate ce pot fi declarate în regimul UE sau în regimul de importuri, odată cu TVA datorată. Conform regulilor care vor apărea în Codul fiscal, o declaraţie specială de TVA se va depune trimestrial în cazul regimului UE, iar altă declaraţie specială de TVA se va depune lunar, în cazul regimului pentru importuri.

În ambele cazuri, declaraţiile speciale de TVA se vor depune până la sfârşitul lunii de după perioada fiscală vizată (trimestrul sau luna).

Declaraţiile speciale de TVA vor fi întocmite în euro, nu în lei, după cum prevede proiectul de OUG. Dacă sumele trebuie convertite în euro, atunci se foloseşte cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană în ultima zi a perioadei fiscale de raportare.

Cei care aplică regimurile speciale n-au scutiri de la depunerea declaraţiilor. Va fi nevoie ca declaraţiile speciale de TVA să fie depuse "pe zero", dacă nu s-au prestat servicii sau nu s-au livrat bunuri. Acestea vor acoperi toate operaţiunile vizate de regimul UE sau de regimul de import.

Pentru plata TVA, comercianţii vor face o singură plată către Fiscul de la noi. Suma va trebui să acopere TVA-ul datorat către toate statele în care s-au prestat servicii sau s-au vândut bunuri.

Achitarea se va face fie odată cu depunerea declaraţiei speciale de TVA, fie după depunerea formularului.

Pentru ca regimurile speciale de TVA să fie funcţionale la 1 iulie 2021, Guvernul trebuie să adopte proiectul de OUG şi să-l publice în Monitorul Oficial.