Pandemia de Covid-19 a lovit din plin şi pe neaşteptate, în urmă cu mai bine de un an, printre domeniile care s-au confruntat cu provocările crizei sanitare numărându-se piaţa retailerilor mici şi mijlocii.
Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii (ANCMMR), toate departamentele magazinelor, mai mari sau mai mici, au fost greu încercate în ultimul an, dar cea mai mare presiune a pandemiei s-a resimţit asupra personalului din unităţile de vânzare.
Încă de la început, din a doua săptămână a lunii martie a anului trecut, au avut loc majorări importante de vânzări în retailul de proximitate, creşteri de 30-40% faţă de media zilnică, care au avut şi vârfuri în anumite magazine de până la 70-80% în unele zile, ne-au spus Maria Muntean, preşedintele ANCMMR şi Feliciu Paraschiv,vicepreşedintele Asociaţiei.
Aceştia ne-au explicat că numărul zilnic de clienţi nu a crescut cu mai mult de 20%-30% faţă de media zilnică pentru acea perioadă, în schimb a crescut semnificativ valoarea bonului: "La alcoolul sanitar a fost înregistrată o creştere de 6% (după ce stagnase nouă luni), ca după câteva zile să aibă, iarăşi, o creştere de 72%. Preţul lămâilor a crescut la importator cu 100%, în câteva zile. Creşteri semnificative de preţ au mai fost înregistrate la ceapă, cartof, morcov, orez, ulei, făină, mălai etc.
Unele creşteri au fost declanşate de isterii legate de Covid-19 şi izolarea la domiciliu, respectiv posibila lipsă de alimente, altele - de informaţii transmise pe toate reţelele de comunicare, care arătau că vitamina C ajută în lupta cu virusul (şi care a dus la dublarea preţului lămâilor). Evident că, la cantităţile de făină vândute, avea să apară şi o criză a drojdiei, ceea ce s-a şi întâmplat.
Soluţiile dezinfectante şi gelurile antibacteriene s-au scumpit şi au dispărut, furnizorii nu mai făceau faţă cererii pieţei".
Sursele citate subliniază, însă, că acestea au fost creşteri de preţuri la produsele cu cerere mai mare, nu o creştere de preţ generalizată la toate produsele. În schimb, acum începe, uşor, o creştere reală de preţuri, cauzată de îngreunarea importurilor, scăderea capacităţilor de producţie, lipsa materiilor prime şi, evident, dorinţa tuturor de a recupera pierderile generate de pandemie.
După izolarea populaţiei la domiciliu, vânzările au scăzut foarte mult, sub media obişnuită a perioadei, iar aprovizionarea în exces a populaţiei avea să aducă o scădere dramatică a vânzărilor, ne-au mai precizat reprezentanţii ANCMMR. Aceştia arată că o parte din scăderi au fost şi sunt cauzate de blocarea unor segmente din economie (HoReCa, evenimente, expoziţii etc.), care, la rândul lor, au cauzat venituri salariale mai mici şi, implicit, vânzări reduse în retail.
• Lupta cu riscul de îmbolnăvire
În prima parte a pandemiei, a crescut presiunea psihică a personalului, pentru că angajaţii erau expuşi îmbolnăvirii în orice moment, situaţie care a continuat până la sfârşitul anului 2020, ne-au mai spus sursele citate: "Motivaţia clară era că angajatul din retail intră în contact cu toţi clienţii magazinului, fără să ştie dacă persoana cu care interacţionează este bolnavă sau nu, ceea ce a declanşat o stare tensionată în rândul personalului şi a dus la nenumărate demisii".
Reprezentanţii ANCMMR arată că au fost luate măsuri sporite de protecţie - paravane, măşti, mănuşi, soluţii dezinfectante, viziere, separarea fizică a turelor, interzicerea persoanelor străine în birouri, noi reguli, proceduri noi de igienizare a coşurilor, cărucioarelor, uşilor etc.
Conform conducerii Asociaţiei, au fost stabilite trei priorităţi, în funcţie de care au fost rescrise toate procedurile:
"1. Protecţia personalului propriu, oamenii - resursa noastră cea mai de preţ - să rămână sănătoşi, prin ei se derulează businessul;
2. Magazine aprovizionate - pentru a asigura, în permanenţă, populaţiei produse la preţuri corecte;
3. Magazinele să nu devină surse de răspândire a bolii - pentru că aici se întâlnesc oamenii, aici e cel mai mare factor de risc de contaminare, chiar şi pentru o persoană care respectă toate regulile sanitare".
Printre altele, Maria Muntean şi Feliciu Paraschiv ne-au mai spus că au fost făcute investiţii masive în paravanele de protecţie, în măşti, mănuşi, soluţii dezinfectante, viziere, surplus de personal pentru siguranţă, preşuri dezinfectante, termoscanere şi personal permanent pentru termoscanare, benzi de demarcaţie, noi proceduri de igienizare a coşurilor, a cărucioarelor, a uşilor etc.
Costurile acestora şi scăderile de vânzări cauzate de pandemie (ca medie faţă de cele normale pe tot anul), au generat pierderi mult mai mari decât profitul realizat în prima lună, când vânzările crescuseră peste normal, au conchis aceştia.
• Provocările crizei
Cea mai mare presiune a fost pusă pe departamentele de achiziţii, care au fost nevoite să asigure, în orice condiţii, disponibilitatea produselor la raft, evitând maxim situaţiile "out of stock", subliniază sursele citate.
Reprezentanţii ANCMMR consideră că unele măsuri au fost adoptate de autorităţi fără nicio logică: "Anul trecut, înainte de Paşti, am primit numeroase mesaje de la comercianţi care se plângeau de faptul că sunt alungaţi din pieţe. Iată unul dintre ele: «Bună ziua, din Târgovişte sunt, am un IF. Din 2001 îmi câştig existenţa din vânzarea produselor în piaţă, astăzi am fost anunţaţi că ultima ordonanţă militară interzice comercianţilor să mai vândă, în pieţe rămânând doar producătorii. E Săptămâna Mare, avem marfă cumpărată, din asta trăim. Au venit taxatorii de la piaţă, împreună cu gardienii, au spus că au fost anunţaţi de la primărie să nu ne mai lase să vindem. Chiar suntem disperaţi şi nu găsim pe nimeni care să ne asculte»".
• Evoluţia comportamentului consumatorilor
Consumatorii au avut un comportament diferit faţă de normal, situat între cel specific sărbătorilor şi cumpărăturile făcute cu prilejul înmormântărilor, remarcă reprezentanţii asociaţiei de profil, exemplificând: "Preţurile, brandurile, promoţiile nu au mai fost un criteriu de selecţie a produselor de pe raft în procesul de cumpărare, mai importante au fost disponibilitatea şi poziţionarea produselor pe raft. Se cumpăra orice din categoriile vizate (dezinfectanţi, alimente etc.), fără să se ţină cont de brand sau preţ".
În opinia acestora, economia trebuie repornită urgent, altfel se pierde timp. "Vom învăţa ceva de la pandemia aceasta, cu siguranţă. Am fost prea risipitori, cheltuitori, prea fără economii şi prea fără grija zilei de mâine până în 2020, când am primit o primă lecţie. De la «baby boomers» încoace, bunicii nu au mai fost atât de încercaţi. Chiar dacă au fost şi războaie şi foamete, după aceea ne-am culcat pe o ureche şi am crezut că toate lucrurile merg de la sine.
Se vor schimba comportamentele de consum, vom învăţa să economisim, vom învăţa să fim mai prudenţi", concluzionează conducerea ANCMMR.