Suprapopulare, în 50 de ani depăşim 10 miliarde de locuitori

Populaţia globului creşte într-un ritm ameţitor, chiar dacă în Europa se tot vorbeşte, pe baza unor date concrete, de îmbătrânire şi declin demografic. Populaţia globală ar putea ajunge la 11 miliarde de locuitori în anul 2100, conform proiecţiei realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite. Estimarea a fost revizuită în jos faţă de anul 2017, când ONU a prognozat pentru anul 2100 o populaţie mondială de circa 11,2 miliarde de locuitori.

Diferenţa a rezultat din natalitatea în scădere în tot mai multe ţări. Totodată, creşterea speranţei de viaţă şi scăderea ratei fertilităţii duc la îm-bătrânirea populaţiei globale, iar numărul locuitorilor este în scădere în din ce în ce mai multe state, arată raportul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU. Până în 2050, este prognozat ca numărul locuitorilor planetei să crească la 9,7 miliarde de la 7,7 miliarde în 2019. Raportul ONU arată că nouă ţări - India, Nigeria, Pakistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Tanzania, Indonezia, Egipt şi SUA - vor contribui cu peste jumătate din creşterea prognozată până în 2050. Acelaşi document observă că, între 2010 şi 2020, migraţia constituie un factor major în modificările demografice din unele state. Conform Agerpres, unele dintre cele mai masive plecări de populaţie - de pildă din Bangladesh, Nepal şi Filipine - sunt provocate de cererea de muncitori migranţi. În ţări precum Germania, Ungaria, Rusia, Italia şi Japonia, numărul imigranţilor este aşteptat să compenseze scăderea demografică determinată de sporul natural negativ, mai indică raportul ONU.

Creşterea populaţiei atrage după sine şi probleme legate de alimentaţie şi de accesul la surse de apă potabilă. Pentru a fi evitată o criză majoră, specialişti propun schimbări majore în ceea ce priveşte regimul alimentar. Până în 2030 cererea de alimente va creşte cu 50% şi cea de apă cu 30%. Astfel că în jurul acestei date populaţia globului se va confrunta cu o lipsă semnificativă de hrană, în special de carne. Specialiştii Organizaţiei Naţiunilor Unite au găsit deja soluţia pentru rezolvarea problemei, fiind deja inves-tite milioane de euro în ferme experimentale de creştere a insectelor. Ideea nu este una absolut originală, insectele constituind o sursă de hrană pentru mulţi dintre locuitori globului în urmă cu 2000 - 3000 de ani. De altfel acestea sunt consumate şi acum cu plăcere de anumite populaţii, în special în Asia şi în America de Sud şi Centrală. În acest moment sunt cunoscute aproximativ 1.400 de specii de insecte comestibile (235 de specii de fluturi, 344 de gândaci, 313 specii de furnici şi albine şi 239 de specii de greieri). Insectele sunt o sursă de proteine, minerale şi vitamine, spre exemplu, greierii sunt bogaţi în calciu şi termitele în fier. "Va veni ziua în care oamenii care mănâncă insecte vor fi mai numeroşi decât cei care consumă carne", a anunţat cunoscutul entomolog Arnold van Huis, într-o conferinţă în Olanda. În această ţară, în care există mai mulţi crescători de insecte comestibile, se comercializează pe scară largă biscuiţi proteinizaţi cu viermi de făină sau batoane cu pui şi viermi. Producătorii speră ca astfel de combinaţii, în care imaginea insectei nu mai este atât de evidentă, va încuraja consumul pe scară largă. Din punct de vedere sanitar, cei care mănâncă astfel de preparate nu se supun la nici un risc. Consumul planetar este de aproximativ 0,5 kg insecte anual pe persoană, cu precizarea că Europa şi America de Nord se află cu mult sub medie.

Pe de altă parte, un studiu efectuat de Thomson Reuters Foundation, legat de obiceiurile alimentare ale oamenilor, relevă că dacă oamenii şi-ar schimba obiceiurile alimentare şi ar consuma mai multe legume şi fructe şi mai puţin cereale şi carne, s-ar putea face economii consistente la apă şi ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creşterea temperaturilor pe glob. De altfel, între criza alimentară şi criza apei există o strânsă legătură. Specialiştii au anunţat în cadrul unor conferinţe dedicate crizei apei că din 2025 va fi afectată o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară fără precedent. Un raport al Băncii Mondiale avertizează că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va ameninţa securitatea alimentară a sute de milioane de persoane. Vor exista doi poli ai lumii în funcţie de această resursă vitală, zone bogate (Brazilia, Canada, Alaska, Rusia) şi zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa). Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, până în 2025, doi din trei oameni vor trai în condiţii de "stres" din cauza lipsei apei. Africa, Orientul Mijlociu şi mai ales Sudul Asiei vor fi în prima linie în ceea ce priveşte aceas-tă problemă.