TANCZOS BARNA: "Au fost demarate două anchete, paralele, în cazul ursului extras din fondul de vânătoare din Covasna"

Două anchete paralele, una a Gărzii Naţionale de Mediu şi o alta a Gărzii Forestiere, au fost demarate în cazul ursului care a fost extras din judeţul Covasna, la o asociaţie de vânătoare, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Tanczos Barna, care a subliniat că nu se va antepronunţa în acest caz, pentru a nu influenţa verificările, conform Agerpres.

"În România, în momentul de faţă, legislaţia permite doar cotele de intervenţie şi cotele de prevenţie. Cotele actuale sunt doar de intervenţie. Cele de prevenţie nu au fost încă emise, deşi legislaţia prevede de anul trecut, din luna mai. Ceea ce s-a întâmplat în judeţul Covasna face obiectul unei anchete. S-au demarat două anchete paralele. O anchetă este derulată de Garda Naţională de Mediu, respectiv a doua de Garda Forestieră. Vorbim de două anchete paralele, pentru că respectarea legislaţiei, pe de o parte, pentru speciile CITES trebuie verificată de Garda de Mediu. În acelaşi timp, avem de-a face cu folosirea armelor de vânătoare şi în cazul acesta Garda Forestieră este instituţia abilitată să facă verificările şi controalele. Cele două anchete sunt în curs. Nu doresc să mă antepronunţ şi nu doresc să influenţez în niciun fel aceste anchete, de aceea nu mă voi pronunţa cu privire la documente care sunt în momentul de faţă în verificare de către cele două entităţi", a explicat Tanczos.

El a menţionat că în data de 17 februarie Ministerul Mediului a emis un ordin de derogare, care permite extragerea unui exemplar de urs din fondul respectiv de vânătoare. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, executarea acestuia fiind în sarcina asociaţiei de vânătoare. Verificarea modului în care este pusă în practică derogarea se face de agenţiile judeţene şi de Garda Forestieră din regiunea respectivă.

"Ceea ce trebuie stabilit în această anchetă foarte clar este dacă s-a respectat legea cu privire la derularea operaţiunii de extragere şi în acelaşi timp trebuie clarificat, fără dubiu, dacă ursul recoltat este cel pentru care s-a emis ordinul de extragere. Sunt extrem de importante aceste aspecte. Este regretabil că unii dintre colegii mei se antepronunţă în perioada de anchetă. Eu aştept, deşi unele dintre informaţii sunt probabil la dispoziţia Gărzii Forestiere sau Gărzii de Mediu, eu aştept să primesc raportul oficial. În momentul în care vom avea acest raport vom prezenta concluziile anchetei", a spus ministrul.

Potrivit acestuia, în ultimii aproape doi ani, din iulie 2019 şi până în prezent, au fost depuse peste 300 de solicitări de derogare, unele aprobate, altele respinse. În cazul asociaţiei din Covasna au fost trei solicitări, două respinse, una aprobată. Cele trei solicitări se referă la trei exemplare de urs care au atacat animale, au intrat în gospodării şi au pus în pericol bunuri şi viaţa umană.

Totodată, Tanczos Barna a precizat că, după finalizarea anchetei, vor fi reanalizate procedurile de acordare a derogărilor şi valabilitatea acestora.

"Trebuie să revedem şi să reanalizăm perioada de valabilitate a acestor derogări. Această valabilitate a fost la un moment dat de până la sfârşitul anului calendaristic, după aceea s-a redus la 60 de zile. Eu am propus deja, colegii mei în noile reglementări pregătesc reducerea şi mai drastică a acestor valabilităţi, astfel încât, în cazul în care în câteva zile, în câteva săptămâni, nu se identifica acel urs care a provocat pagube sau care a atacat oameni şi nu se poate face extragerea să-şi piardă valabilitatea acest document şi eventual să fie refăcute documentaţiile", a afirmat şeful de la Mediu.

El a subliniat că, încă de la începutul mandatului, a spus că nu este de acord ca acele cote de intervenţie să fie folosite în alt scop decât intervenţia imediată, precisă, pentru eliminarea exemplarului care creează probleme şi că nu este logic ca această extragere să fie făcută de altcineva decât de membrii acelei asociaţii de vânătoare.

"În cazul de faţă se presupune că acea extragere nu a fost făcută de un membru al asociaţiei care a solicitat extragerea. Vom reanaliza aceste condiţii pentru că intervenţia, chiar şi prevenţia, sunt două excepţii prevăzute inclusiv de directiva europeană, care vin şi trebuie să rezolve probleme punctuale, imediat, pentru a elimina un pericol. Tocmai de aceea le-am cerut colegilor să urgentăm aceste discuţii şi să finalizăm procedurile pentru următoarele intervenţii şi prevenţii, astfel încât, dacă vorbim de intervenţie, să fie strict în interesul cetăţenilor, în interesul protejării vieţii umane şi bunurilor, gospodăriilor, animalelor care sunt în proprietatea cetăţenilor", a punctat ministrul Mediului.

Organizaţia Agent Green şi VGT au condamnat, miercuri, într-un comunicat de presă, uciderea ursului brun Arthur de către prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România în luna martie, la Ojdula (judeţul Covasna), pentru a-l împuşca.

"Arthur avea vârsta de 17 ani şi a fost cel mai mare urs observat în România şi probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică faptul că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prinţul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prinţul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul şi să îşi ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăţa pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împuşcat ursul greşit", a spus Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

Activiştii de mediu susţin că, în realitate, prinţul nu a omorât ursul-problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii şi care nu venise niciodată în apropierea localităţilor.

"Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulţi ani de rangerul Agent Green din zona respectivă şi era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic şi neobişnuit cu prezenţa omului şi sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130", precizează sursa citată.