Ţara noastră - Bambi în ograda FMI

IULIAN MAREŞ
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 16 septembrie 2015

Christine Lagarde - directorul FMI

Christine Lagarde - directorul FMI

Acordul preventiv încheiat, acum doi ani, de România cu Fondul Monetar Internaţional expiră la finalul lunii septembrie a anului curent şi mediul politic autohton freamătă sub responsabilitatea retorică a dilemei dacă trebuie sau nu semnat unul nou. Atât puterea guvernamentală, cât şi opoziţia parlamentară îşi învârt discursurile pe acest subiect în jurul ideii de necesitate: are România cu adevărat nevoie de încă un acord cu FMI sau statul român ar putea "performa", de acum înainte, şi fără asistenţă din partea instituţiilor financiare internaţionale?

Tot în urmă cu doi ani, guvernul turc, condus de Recep Tayyip Erdogan, a pus în practică un demers asemănător cu plata datoriilor externe - reuşit în anul 1989 de România -, în mai 2013 Turcia achitându-şi integral datoria către FMI şi plătind o ultimă tranşă de 421 milioane de dolari. Dar, spre deosebire de Nicolae Ceauşescu, Recep Erdogan nu a vrut să încheie relaţia de lucru cu FMI, ba dimpotrivă, a dorit un rol de lider în cadrul acestuia: o lună mai târziu, Ankara a pus la dispoziţia instituţiei un fond de 5 miliarde de dolari, pentru finanţarea datoriilor statelor europene.

Procedând în acest mod, Turcia şi-a metamorfozat statutul de debitor avut în relaţia de peste 50 de ani cu FMI într-un statut nou, de creditor pentru alţii.

Comparativ cu România, statul turc nu duce lipsă nici de fonduri financiare proprii, nici de voinţă politică.

În Turcia, domină capitalul de sorginte autohtonă, deci chiar există o "economie naţională", care îi conferă statului turc putere de negociere cu alte state, cu companii multinaţionale şi în cadrul organizaţiilor internaţionale din care face parte. României îi lipsesc şi banii, şi perseverenţa politică subsumată unor obiective economice de nivel strategic şi cu caracter naţional. Pe scurt, România nu-şi propune să devină o putere economică prin ea însăşi, doar culege roadele preponderent pozitive ale investiţiilor străine venite în ultimii zece ani pe pământ românesc, ca nou teritoriu generat de expansiunea Uniunii Europene.

Prin urmare, statul român, ca administrator al acestei ţări, nu are postura de a negocia eficient, şi nu atât pe relaţia cu FMI, cât mai ales în raport cu piaţa financiară internaţională. Când se aşază la Bucureşti masa negocierilor, statul român şade pe un scaun care nu este al lui şi este ţinut de subţiori prin eforturile făcute, nu întotdeauna congruent, de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor Publice. La acest moment, când este de maximă actualitate problema vulnerabilităţii statelor naţionale faţă de volatilitatea capitalului străin, România are, de fapt, o legătură simbiotică cu FMI: este precum puiul de căprioară Bambi, aflat mai la adăpost în ograda FMI, decât liber în pădure, unde îl pândesc destui lupi lacomi, deghizaţi în instituţii financiare private şi corporaţii cu cifre de afaceri mai mari decât multe state ale lumii.

Pentru statele slabe, taxa de protecţie percepută de FMI este de preferat devastării pe care o pot face marile bănci private, mai ales că oferă perspectiva de a sta la masă, mai devreme sau mai târziu, pe propriul scaun, aşa cum face Turcia acum. La polul opus, un exemplu din istoria recentă a Mexicului arată cum aceste bănci pot influenţa voinţa politică a unui stat pretins a fi suveran.

Astăzi, Statele Unite Mexicane sărbătoresc Ziua Naţională - La mulţi ani! -, 16 septembrie fiind ziua în care, acum aproape două secole, a început mişcarea de insurgenţă care a dus la obţinerea independenţei faţă de Spania. La 1 ianuarie 1994, în provincia mexicană Chiapas a început o altfel de insurgenţă, declanşată de un grup de guerillă denumit "Armata Zapatistă de Eliberare Naţională", căruia i s-a raliat mare parte din populaţia indigenă. Zapatiştii acuzau guvernul mexican de a fi surd la nevoile oamenilor şi i-au declarat război în ziua în care intra în vigoare Acordul NAFTA - ale cărui părţi semnatare erau cele trei state ale Americii de Nord - ,deoarece îl considerau defavorabil îndeosebi populaţiei rurale din Mexic. În mod particular, cereau ca populaţia locală să beneficieze echitabil de pe urma exploatării resurselor naturale, precum şi servicii medicale şi de învăţământ mai bune.

După două săptămâni de lupte intense, Biserica Catolică a negociat un armistiţiu între armata mexicană şi zapatişti, care a durat un an, iar aceştia din urmă au păstrat controlul asupra unei părţi a provinciei Chiapas. În luna ianuarie a anului 1995, Banca Chase Manhattan a trimis un memoriu guvernului mexican, prin care îşi exprima opinia conform căreia "deşi mişcarea zapatistă nu reprezintă o ameninţare fundamentală la adresa stabilităţii politice a Mexicului, ea este percepută ca atare de multe persoane din comunitatea de investitori. Prin urmare, guvernul trebuie să-i elimine pe zapatişti pentru a demonstra eficienţa controlului pe care îl exercită asupra teritoriului naţional şi a politicii sale de securitate". Autorul acestui memoriu a fost Riordan Roett, consultant pentru pieţe emergente al Băncii Chase Manhattan, devenit ulterior consultant şi pentru Consiliul Naţional de Informaţii al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA). Două zile mai târziu, armata mexicană a declanşat o ofensivă de proporţii în provincia Chiapas, reuşind să o "elibereze" de zapatişti şi chiar să alunge locuitorii satelor aliate acestora.

Banca Chase Manhattan avea dinainte o reputaţie mai puţin onorabilă, fiind cunoscută pentru afacerile făcute cu Germania nazistă, care au culminat cu blocarea depozitelor deţinute de evrei în Franţa ocupată. În anul 2000, a fuzionat cu J.P. Morgan & Co. şi a devenit J.P. Morgan Chase Bank, care în prezent are active de 2,6 trilioane de dolari şi face parte din grupul de bănci denumit "cei patru mari" din SUA. La rândul ei, Armata Zapatistă de Eliberare Naţională a supravieţuit şi încă deţine controlul asupra unei părţi din provincia Chiapas.

În contextul acestui istorii, ce trebuie remarcat este faptul că nicio bancă nu a transmis vreun memoriu prin care să îndemne guvernul federal mexican să "controleze eficient teritoriul" pe care, de facto, îl stăpânesc cartelurile de droguri din Mexic. Aşadar, nu cartelurile constituie o problemă, ci potenţialul unor mişcări revoluţionare de a destabiliza guverne care le sunt favorabile marilor instituţii private de creditare.

România este membră a FMI şi are în interiorul Fondului aliaţi, cu sprijinul cărora poate evolua pe modelul Turciei sau urmând o cale proprie. Un nou acord de tip preventiv poate preveni (sic!) până şi derapaje ale puterii politice de la Bucureşti, oricare va fi ea în perioada următoare, în special pe direcţii sugerate "amical" de emisarii cenuşii ai unor astfel de bănci private străine. Relaţia cu FMI este, de fapt, singurul "spate" pe care îl are România în raport cu piaţa financiară internaţională.

Opinia Cititorului ( 15 )

  1. FMI l-a "ajutat" pe Bambi sa ajunga cu chilotii pe vine, obligandu-l sa-si vanda toate jucariile.

    Acum FMI este pe post de mamuca care ii mai schimba din cand in cand scutecele ca sa nu puta. 

    Nu cred ca generatia "de sacrificiu" o sa-l mai prinda pe Bambi înțărcat și cu cornițe.  

    Cât despre vulturi, lupi și alte fiare hamesite, nu-si mai pun ele mintea cu Bambi, l-au "iubit" destul", sunt pe deplin satisfacute.  

    Saracul Bambi, si "iubit", si cu banii luati. Ori e prost, ori se preface.

    ... pentru Romania, noi platm bir de cand ne stim. La FMI, si nu numai, "cotizam" nu ca ar fi neaparat nevoie, ci ca sa ne lase in pace. Alfel s-ar putea sa ne dea un branci si sa ajungem langa greci.

    Cea mai avizata parere in aceasta problema ne-o poate da (numai) Basescu; iata ca nu intotdeauna "Basescu e de vina", el a fost cel care, la inceput a afirmat ca Romania nu are nevoie de FMI, apoi (nota bene) a sustinut acordurile cu FMI reusind astfel sa treaca nava Romania cu brio prin valtorile crizei declansate in 2008. 

    1. raspunde Consultant Independent SI anume: Basescu , Commander Traian este o figura istorica cel Putin asemanatoare Lui Mircea cel Batran. Aseara PE A3 am urmarit explicatiile premierului in al carui mandat s-a achitat imprumutul de 20 miliarde, desi luni erau numai 12. Desi "guvernul Basescu" a imprumutat banii nu am aflat PE CE i-a cheltuit. Sa-l intrebam PE marele Intelpt Isarescu:-)

      Uita-te toata ziua pe A3 si o sa inrtelegi de minune!

      Corect; deaia nu pricepe, sta cu dioptriile pe Antena 3 iar Gadea&comp. il indoctrineaza. 

      In mandatul mitomanului Ponta s-au platit cele 20 de miliarde, tot asa cum, in acelasi mandat, s-au facut 700 km. de autostrada.

      Ma uit noaptea in reluare sa nu Devin si EU intelept. Un imbecil citeste rapoarte financiare sau de audit ca cel al Lui Moody

      Domnul Ponta a ramas eternul student ale and drumul care are fel Mai MIC coeficient degfrecare. Cand este vorba de propria persoana stie numarul documentului CE care Il scoate CLEAN pentru ca este legal Sa ai un contract fara a prresta un serviciu. La decizia CE pentru Oltchim alaturi de domnii Chitoiu, Chiritoiu, Georgescu au semnat ca PRIMARU Memorandumul Oltchim si insusit raportul Consiliului Concurentei din anul 2012. Cat poti Sa fii de intelept Sa arati celor care te-au pus a-I represents ca Te doare in co is de ei, astfel incat PE langa alte pilde care pot FI savurate in documents nici macar data in care a fost emisa decizia CE Sa nu o cunosti. Ma gandesc sa-I fac cadou un Bugatti Veyron lui Viorel Sa se plimbe cu prietenui lui.Poate ASA chiar reusim Sa salvam locurile de munca ale fratilor nostri de la Oltchim

    tot astazi, auzeam la Radio ca ne-am imprumutat de la FMI si ca banii s-au dus la banci. poate ar trebui analizata partea asta, unde s0au dus banii de la FMI?

    1. Serios? doar azi ai auzit; esti in urma tare, nenica. 

      Sa devii imbecil din intelept. Acum inteleg de CE A3 introduce Plata la transmisia online.E un fenomen in masa de transformare din intelept in imbecil ajung la bruta

      daca vrei sa scapi de belea poti.de aia te a pus statul sef si ti a dat leafa.

    Pentru statele slabe, taxa de protecţie percepută de FMI este de preferat devastării pe care o pot face marile bănci private- mi se pare o mare batere de campii, FMI reprezinta interesele bancilor (vezi ce s-a intamplat in Romania), nu inteleg ce cauta articolul asta in ziarul Bursa

    1. Dle. anonim, în FMI sunt mai puternic reprezentate interesele statelor membre ale Fondului, mai puţin ale băncilor private. Între statele membre ale FMI, există alianţe politice, formale şi informale, care oferă marjă de negociere pentru fiecare. Ce spune articolul este că, pentru România, este de preferat o relaţie cu Fondul, în comparaţie cu a deveni client al băncilor prirvate, fără intermedierea sau influenţa Fondului.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb