Ţăranii păgubiţi de comunişti cred că Fondul Proprietatea este o păcăleală naţională

• Sindicatul agricultorilor susţine că ţăranul autohton se apropie de colaps

Fondul Proprietatea nu este privit de ţăranii păgubiţi în timpul regimului comunist ca o soluţie pentru recuperarea prejudiciilor. Dan Drăghici, preşedintele Sindicatului Naţional al Ţăranilor şi Proprietarilor Români (PROPACT 2005), a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că "Guvernul a inventat acest Fond, care nu este altceva decît o altă mare păcăleală naţională". Domnia sa este de părere că de pe urma Fondului Proprietatea se vor îmbogăţi anumite persoane, iar acesta, în nici un caz, nu va aduce vreun beneficiu celor păgubiţi. De asemenea, reprezentantul agricultorilor a mai adăugat că "acest Corp al Evaluatorilor, înfiinţat de Executiv, va acţiona după directivele venite de la Palatul Victoria, stabilind valori minime pentru proprietăţile pierdute, fapt care convine de minune intereselor Guvernului".

Pe de altă parte, domnul Drăghici a ţinut să sublinieze că guvernarea Alianţei nu este decît o continuare a managementului defectuos aplicat de toate guvernele anterioare şi că Legea 247/2005, cea care ar fi trebuit să rezolve problemele care ţin de retrocedări, "este un act normativ aplicat total eronat".

Referitor la acest subiect, dintr-o statistică PROPACT reiese că din aproximativ un milion de cereri şi notificări depuse de proprietarii păgubiţi de comunişti, pentru recuperarea terenurilor sau altor bunuri imobile, doar 387.000 au primit aviz favorabil deponenţilor. Totuşi, o bună parte dintre cei care au primit aviz favorabil în ceea ce priveşte recuperarea proprietăţilor, deşi beneficiază de sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile, nu pot intra de facto în posesia proprietarilor de drept deoarece, susţine Dan Drăghici, "multe terenuri sînt ocupate în mod abuziv de diferite persoane cu influenţă mare pe lîngă autorităţile locale".

• PROPACT versus Agenţia Naţională de Plăţi în Agricultură

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor comunitare de către ţărani, preşedintele PROPACT a declarat că "limitarea achiziţiei de lucrări şi bunuri la 30 de zile după depunerea proiectului tehnic de procedură SAPARD favorizează firmele furnizoare de lucrări, bunuri şi dotări, creîndu-le, artificial, o poziţie de negociator puternic, întrucît neacceptarea ofertelor determină neîncadrarea realizării dosarului de achiziţii în 30 de zile şi, implicit, duce la pierderea creditului nerambursabil SAPARD".

Reprezentanţii PROPACT susţin că situaţia menţionată mai sus a dus la creşterea preţului de vânzare a lucrărilor şi utilajelor cu 35% în ultimul an, făcînd ca majoritatea creditelor nerambursabile să fie transferate gratuit către furnizorii menţionaţi. PROPACT recomandă autorităţilor să lase la latitudinea achizitorului dimensionarea timpului de negociere astfel încît să-şi poată obţine un preţ corect de achiziţii.

În replică, Mircea Năstase, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi în Agricultură, ne-a declarat că "metodologia de acordare a finanţărilor SAPARD este bătută în cuie de oficialii de la Bruxelles, ea nu poate fi negociată". Domnia sa ne-a mai spus că, atunci cînd un întreprinzător vrea să acceseze fonduri comunitare, el este înştiinţat din timp asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, astfel încât relaţia care urmează să se stabilească între acesta şi furnizori să aibă toate elementele cunoscute de ambele părţi.

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor comunitare, domnul Năstase a menţionat că în luna iulie agenţia a primit şi analizat 1.685 proiecte, mare parte dintre ele fiind avizate favorabil. Tot în luna iulie, prin utilizarea acestor fonduri, au fost achiziţionate 2.500 utilaje (tractoare, combine etc.).

Pe de altă parte, preşedintele PROPACT susţine că "situaţia agriculturii nu este deloc onorantă, cu şase luni înainte de integrare". Domnia sa a precizat că peste 35% din populaţia din mediul rural practică o agricultură de subzistenţă. De asemenea, Dan Drăghici este de părere că proprietăţile nu au fost restituite integral şi corect tuturor proprietarilor, iar locuitorii satelor au ca resurse de existenţă pensii mizerabile şi ajutoare sociale ruşinoase. Totodată, reprezentanţii agricultorilor şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care Guvernul a ales să dubleze sau chiar să tripleze unele impozite agricole, pe suprafeţe de teren şi venituri, lucru care, în opinia acestora, va conduce la colapsul ţăranului autohton.