Teama de vremuri mai grele şi dobânzile mărite au crescut economiile populaţiei

Diferitele contexte macroeconomice, sociale, geo-politice din ultimii ani nu au afectat economiile populaţiei, ci, dimpotrivă, pare să-i fi determinat pe oameni să-şi consolideze depozitele, cel mai probabil în ideea de "a avea un ban deoparte", în cazul în care vor veni vremuri mai grele, după cum apreciază analiştii economici.

La finalul lunii februarie 2023, depozitele gospodăriilor populaţiei se cifrau la 306,73 miliarde lei, în creştere faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi lună a anului trecut, respectiv 286,3 miliarde lei, dar şi faţă de ianuarie anul curent, când acestea se situau la nivelul de 303,12 miliarde lei, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În opinia lui Valentin Lazea, economistul şef al BNR, un aspect important care stă la baza evoluţiei depozitelor este, cel mai probabil, faptul că dobânzile au crescut: "Chiar dacă dobânzile sunt real negative, adică au un nivel mai redus decât cel al inflaţiei, touşi acestea sunt mult mai atractive pentru deponenţi. Cu siguranţă, a crescut şi gradul de prudenţă a oamenilor, aceştia gândindu-se la viitor mai mult decât o făceau înainte, în actualul context macroeconomic".

În acelaşi ton, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, consideră că şi salariile crescute au ajutat la menţinerea unei evoluţii crescătoare a depozitelor: "Salariie au ţinut pasul cu inflaţia, chiar dacă nu au crescut cu acelaşi nivel. La stat, sunt venituri care au crescut şi cu peste 13%, iar în mediul privat chiar cu mai mult, la o inflaţie mai mare de 15%. Astfel, este normal să se creeze în continuare depozite".

Atunci când există o lipsă de predictibilitate, constituirea de economii reprezintă un comportament normal, consideră Mircea Coşea, profesor de economie, apreciind: "Când omul nu ştie ce i se va întâmpla mâine-poimâine, când la locul de muncă sau în general nu e bine ce se întâmplă, atunci consideră că se pot petrece lucruri grave cu situaţia lui şi a familiei lui şi încearcă să-şi facă unele economii, ca să aibă o siguranţă. Este un element care are loc întotdeauna şi peste tot".

Evoluţia depozitelor din ultimii câţiva ani este încurajatoare, dacă privim lucrurile pe termen lung, subliniază analistul economic Aurelian Dochia, apreciind: "Până la urmă, economia României nu a fost atât de afectată de acest război pe cât ne temeam acum un an că va fi. Cam toţi indicatorii pentru 2022 arată că lucrurile s-au desfăşurat neaşteptat de bine, iar depozitele sunt şi ele în linie cu ceilalţi indicatori".

Condorm BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 2,2%, în februarie faţă de ianuarie, până la 183,37 miliare lei, şi cu 11,3% (-3,7% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Depozitele în valută ale populaţiei, exprimate în lei, au scăzut cu 0,3% de la lună la lună, până la 123,35 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,3%, până la 25,07 miliarde euro). De la an la an, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 1,5% (2,1%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Potrivit cifrelor de pe site-ul băncii centrale, în ultimii ani, depozitele populaţiei au crescut în mod constant. Menţinerea tendinţei de creştere a valorii depozitelor la instituţiile de credit participante la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) reflectă, în primul rând, persistenţa precauţiei ca motivaţie principală pentru economisire într-un mediu afectat de incertitudinea generată de criza sanitară pandemică, prelungită şi pe parcursul anului 2021, arată FGDB în raportul pe 2021, ultimul publicat pe site-ul său: "Trendul pozitiv al economisirii populaţiei s-a menţinut la un nivel ridicat şi pe parcursul anului 2021, evoluţia fiind determinată, pe de o parte, de manifestarea în continuare a unui consum privat relativ redus în contextul crizei pandemice, care a diminuat oportunităţile de a cheltui bani, iar pe de altă parte de măsurile de sprijin luate de autorităţi, care au atenuat scăderea veniturilor gospodăriilor populaţiei. Îmbunătăţirea indicatorilor de încredere a consumatorilor, în particular percepţia privind nivelul economisirii curente şi viitoare, s-a manifestat atât în România, cât şi la nivel european, chiar şi pe fondul unor rate ale dobânzilor real negative".

La condiţiile prezentate în raport, s-au adăugat, anul trecut, contextul macroeconomic dificil, marcat de criza din energie, de inflaţie ridicată, de dobânzi crescute, dar şi situaţia geo-politică, respectiv războiul de la graniţă. Toate acestea i-au determinat pe oameni să fie mai prudenţi în consum şi să facă mai multe economii, după cum apreciază specialiştii, situaţia din 2022 venind în prelungirea celei din anii precedenţi. Înclinaţia spre consum a populaţiei s-a păstrat la cote reduse, pe fondul unei percepţii încă deteriorate a consumatorilor cu privire la perspectivele activităţii economice, fapt ce a şi imprimat saltul semnificativ al nivelului economisirii din anul 2020, apreciază reprezentanţii FGDB în raportul pe 2021. Potrivit surselor citate, tendinţa de amânare a unor proiecte de investiţii pe segmentul companiilor s-a manifestat în continuare. Preferinţa demonstrată atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice de a economisi mai mult în lei decât în valută s-a menţinut, mai spun reprezenanţii FGDB.

• Numărul depozitelor constituite de persoane fizice la instituţiile de credit participante la FGDB se ridica, la sfârşiul lui 2022, la 14.434.093

Numărul deponenţilor persoane fizice la instituţiile de credit participante la FGDB se ridica, la sfârşiul lui 2022, la 14.434.093, în creştere faţă de 14.333.662 de deponenţi la finele lui 2021, conform datelor publicate pe site-ul Fondului. Din totalul deponenţilor, 14.385.192 sunt garantaţi (14.207.631 rezidenţi şi 177.561 nerezidenţi). De asemenea, 14.320.790 de persoane au depozite în cadrul plafonului de acoperire, iar 64.402 deponenţi cunt cu depozite peste plafonul de acoperire. De reţinut că numărul total al deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare instituţie de credit, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori, menţionează sursa citată.

Depozitele persoanelor fizice constituite la instituţiile de credit participante la Fondul de Garantare, la finalul anului trecut, s-au ridicat la valoarea de 258,82 miliarde lei, din care 144,14 miliarde în lei şi 114,68 mliarde echivalent lei în valută, toate componentele consemnând creşteri de la an la an, arată datele FGDB. Din valoarea totală a depozitelor, 250,97 miliarde lei înseamnă depozitele rezidenţilor şi 7,85 miliarde lei - depozitele nerezidenţilor. Depozitele eligibile ale populaţiei la finele anului trecut s-au cifrat la 258,45 miliarde lei, valoarea depozitelor eligbile care se încadrau în plafonul de garantare totalizând 186,75 miliarde lei, iar cele care depăşesc plafonul de garantare cifrându-se la un total de 71,7 miliarde lei. Depozitele acoperite ale persoanelor fizice totalizau, în perioada menţionată, 218,61 miliarde lei.

Valoarea totală a depozitelor acoperite ale persoanelor fizice a fost, la finalul anului 2021, de 210,8 miliarde lei, în creştere cu 7,4% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2020, acestea constituind 86,9% din valoarea totală a depozitelor eligibile ale populaţiei, respectiv 80% din volumul total al depozitelor acoperite de FGDB, potrivit raportului FGDB pe 2021. La nivelul întregului an 2021, depozitele populaţiei au contribuit cu aproximativ două treimi la majorarea volumului total al depozitelor acoperite. La 31 decembrie 2021, FGDB garanta integral depozitele a 99,6% din numărul total al deponenţilor persoane fizice, cu valori situate sub nivelul plafonului de acoperire. Majoritatea deponenţilor beneficiază de garantarea integrală a depozitelor, acestea fiind de valori mai mici sau egale cu plafonul de acoperire. Suma depozitelor acoperite integral de FGDB s-a majorat, în anul 2021, cu 6,1%, până la 183,8 miliarde lei la finele perioadei, reprezentând 75,8% din valoarea totală a depozitelor eligibile ale populaţiei. Aproximativ jumătate din sporul anual al depozitelor acoperite de FGDB provine din segmentul depozitelor populaţiei cu garantare integrală. La finele anului 2021, valoarea medie a unui depozit acoperit deţinut de o persoană fizică se situa la nivelul de 14.800 lei (variaţie anuală de +6,5%), mai arată sursa citată.

Începând cu 30 decembrie 2010, plafonul de acoperire este de 100.000 de euro.

• Distribuţia depozitelor pe praguri valorice şi pe regiuni

Caracteristic distribuţiei depozitelor populaţiei este faptul că majoritatea deponenţilor (81% dintre cei incluşi în analiză) deţin sume mai mici sau egale cu 10.000 de lei, depozitele acestora, cu o valoare medie de 1.200 de lei, reprezentând numai 5,7% din valoarea totală a depozitelor categoriei, arată raportul FGDB pe 2021. Conform acestuia, următoarele două segmente după dimensiune, incluzând sume cuprinse între 10.000 de lei până la 100.000 de lei, grupează 15,4% dintre deponenţi, cu o pondere de 31% din volumul depozitelor. Pe intervalul sumelor peste 100.000 lei până la 500.000 lei se regăsesc 3,3% dintre deponenţi, cu o pondere de 40,6% din volumul depozitelor şi un depozit mediu de 203.600 lei. Segmentul cel mai redus corespunde celor care deţin sume peste 500.000 lei, cu o proporţie de 0,3% din numărul total al deponenţilor şi o pondere de 22,7% din valoarea depozitelor, depozitul mediu pe acest segment fiind de 1,11 milioane lei.

În ceea ce priveşte împărţirea pe regiuni, lucrarea citată arată: "Dat fiind faptul că Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai dezvoltată din România, an de an aceasta concentrează aproximativ o treime din valoarea depozitelor persoanelor fizice incluse în analiză, cu cea mai mare valoare a depozitului mediu (32.200 lei), la 31 decembrie 2021. În termeni nominali, sporul valorii depozitelor consemnat în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov a fost de 6 miliarde lei, reprezentând circa 30% din sporul total al depozitelor raportate FGDB de instituţiile de credit participante la nivelul întregului an. La polul opus, ca în fiecare an, Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cea mai scăzută valoare a depozitului mediu comparativ cu restul regiunilor (11.600 lei), în pofida majorării acesteia cu 7,41% comparativ cu finele anului 2020. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest se menţine pe primul loc din punct de vedere al creşterii procentuale a valorii depozitului mediu comparativ cu anul precedent (aproape 10%)".

Menţionăm că datele aferente anului 2022 referitoare la distribuţia depozitelor pe praguri valorice şi pe regiuni nu sunt, încă disponibile, FGDB având în lucru raportul pe anul trecut, după cum ne-au transmis reprezentanţii Fondului. Însă, având în vedere evoluţia datelor referitoare la depozitele populaţiei publicată de BNR, ce reflectă o creştere constantă în ultimii ani, putem să ne imaginăm că modificările care au avut loc anul trecut referitoare la distribuţia depozitelor nu sunt relevante.

• Valentin Lazea: "Dobânzile - probabil cel mai important aspect al creşterii depozitelor"

Un aspect important care stă la baza evoluţiei depozitelor este, cel mai probabil, faptul că dobânzile au crescut, opinează Valentin Lazea, economistul şef al BNR. Specialistul ne-a explicat: "Anul trecut s-au majorat foarte mult dobânzile şi probabil că acesta este cel mai important aspect al creşterii depozitelor. Chiar dacă dobânzile sunt real negative, adică au un nivel mai redus decât cel al inflaţiei, touşi acestea sunt mult mai atractive pentru deponenţi. Cu siguranţă, a crescut şi gradul de prudenţă a oamenilor, aceştia gândindu-se la viitor mai mult decât o făceau înainte, în actualul context macroeconomic". (E.O.)

• Adrian Codirlaşu: "Salariile mărite au ajutat la menţinerea unei evoluţii crescătoare a depozitelor"

Salariile crescute au ajutat la menţinerea unei evoluţii crescătoare a depozitelor, consideră Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, care ne-a declarat: "Salariie au ţinut pasul cu inflaţia, chiar dacă nu au crescut cu acelaşi nivel. La stat, sunt venituri care au crescut şi cu peste 13%, iar în mediul privat chiar cu mai mult, la o inflaţie mai mare de 15%. Astfel, este normal să se creeze în continuare depozite".

Analistul nu crede că există diferenţe între nivelul economiilor populaţiei de la noi şi cele din alte ţări: "În primul rând că ţara noastră este mult mai puţin bancarizată decât alte state. De asemenea, depozitele rămân principalul instrument de economisire din România şi nu mă aştept la modificări în comportamentul deponenţilor".

Adrian Codirlaşu spune că problemele din piaţa bancară americană nu se vor replica la noi şi nici în Europa: "Ceea ce s-a petrecut în sectorul bancar din SUA s-a întâmplat pe un sistem care în Europa nu există - acele bănci regionale. Băncile care au avut probleme în SUA sunt nişte bănci atipice, iar în România nu avem aşa ceva şi nici în UE".

Nivelul de educaţie financiară a mai crescut în România, mai apreciază domnia sa, precizând că există multe entităţi publice şi private care susţin educaţia financiară: "Criza din 2008-2010 şi-a pus amprenta şi comportamentul bancar de după acea criză a fost mult mai prudent şi mai echilibrat faţă de cel de dinainte de recesiunea din 2008. De aceea nu mă aştept la o volatilitate mare în piaţa noastră". (E.O.)

• Mircea Coşea: "Constituirea de economii - un comportament normal într-o perioadă impredictibilă"

Atunci când există o lipsă de predictibilitate, constituirea de economii reprezintă un comportament normal, consideră Mircea Coşea, profesor de economie, apreciind: "Când omul nu ştie ce i se va întâmpla mâine-poimâine, când la locul de muncă sau în general nu e bine ce se întâmplă, atunci consideră că se pot petrece lucruri grave cu situaţia lui şi a familiei lui şi încearcă să-şi facă unele economii, ca să aibă o siguranţă. Este un element care are loc întotdeauna şi peste tot".

În acelaşi timp, în România nu există dezvoltată o piaţă a economiilor pe piaţa investiţiilor aşa cum există în străinătate, observă Mircea Coşea: "Românii ar putea să-şi pună banii în investiţii, care s-ar putea face la bursă, dar la noi educaţia pentru piaţa de capital este inexisentă, majoritatea populaţiei din România nu ştie ce este aceea bursă. Nu se fac investiţii aşa cum se fac în ale ţări, în elemente care au o garanţie sigură, cum este aurul, operele de artă. Omul merge la bancă şi-şi depune banii acolo. Este o situaţie care va continua să fie aşa, pentru că în momenul în care nu există niciun fel de siguraţă pentru măsurile pe care Guvernul le ia pentru rezolvarea unor probleme ce ţin de inflaţie - preţurile energiei, alimentelor etc. -, omul devine mai precaut. Deocamdată câştigăm în ceea ce înseamnă luarea destinului în propriile mâini. Românii sunt prea puţin încrezători în ceea ce fac instuţiile statului, nu mai aşteaptă nici protecţie, nici îmbunătăţiri şi atunci au luat pe cont propriu asigurarea unei anumite stabilităţi a vieţii fiecăruia. Aici intră şi siguranţa locului de muncă şi o anumită înţelepciune a modului în care îşi cheltuiesc banii pe consum, dar intră şi economiile".

Profesorul Coşea subliniază că problema care se pune este dacă, în viitorul apropiat, rămâne şi se va menţine această încredere în bănci: "Depinde ce vor face băncile, purtătorii lor de cuvânt, dacă oamenii vor continua să aibă încredere în bănci după acest, aş spune eu, eşec al lor în lupta împotriva inflaţiei prin creşterea dobânzilor, ceea ce a făcut ca ratele să fie aproape insuportabile pentru cei care au credite. Şi atunci probabil că vom reveni la ceea ce este specific românilor - la sindromul Hagi Tudose, adică lumea va începe să economisească sub saltea sau va încerca să schimbe leii într-o valută".

Mircea Coşea spune că trebuie să privim cifrele aşa cum sunt, să încercăm să le explicăm, dar să nu facem previziuni, pentru că siuaţia economică şi bancară este atât de imprevzibilă încât este greu să spunem acum că vor creşte sau că vor scădea depozitele. (E.O.)

• Aurelian Dochia: "Evoluţia depozitelor din ultimii câţiva ani este încurajatoare"

Evoluţia depozitelor din ultimii câţiva ani este încurajatoare, dacă privim lucrurile pe termen lung, subliniază analistul economic Aurelian Dochia, apreciind: "Până la urmă, economia României nu a fost atât de afectată de acest război pe cât ne temeam acum un an că va fi. Cam toţi indicatorii pentru 2022 arată că lucrurile s-au desfăşurat neaşteptat de bine, iar depozitele sunt şi ele în linie cu ceilalţi indicatori. Au crescut veniturile, nu în acelaşi ritm cu inflaţia dar au crescut, consumul a crescut şi iată că şi depozitele bancare au crescut. Nu putem încă să tragem concluzii şi să facem legătura cu situaţia actuală din zona bancară internaţională, pentru că acestea sunt evenimente care s-au întâmplat în ultimele săptămâni şi care nu au fost prinse în cifrele actuale. Însă nu am auzit şi nu am nicio informaţie că ar fi apărut undeva tendinţe din partea populaţiei de retragere a depozitelor sau semnale de panică, iar acesta este un lucru încurajator. Anul trecut, pe vremea aceasta, după ce a început războiul, a fost un moment de panică, dar a fost bine gestionat de băncile comerciale şi de banca centrală, în sensul că au avut lichiditate suficientă ca să facă faţă cererilor de retragere a depozitelor şi s-a calmat de la sine situaţia, în momentul în care oamenii au văzut că nu există niciun pericol. Deocamdată nu am auzit să existe o asemenea mişcare în piaţă şi să sperăm că nici nu va exista. Suntem destul de departe de epicentrul acestei întâmplări din zona bancară ce a avut loc în SUA. În Europa există unele repercusiuni, la Credit Suisse şi la băncile elveţiene, dar per total sistem european nu pare să existe vreo primejdie. Putem încă spera că lucrurile vor merge mai departe fără a ajunge la o situaţie gravă".

Avem, totuşi, de-a face cu un element pe care nimeni nu îl poate estima bine - comportamenul populaţiei -, adaugă Aurelian Dochia, avertizând că panica poate să apară nejustificat din simple zvonuri, din unele informaţii răspândite pe internet, adevărate sau false, aşa încât situaţia este foarte volatilă şi nu putem avea niciodată certitudinea 100% că nu există acest pericol al instituirii panicii în rândul populaţiei: "Însă, deocamdată, pe baza informaţiilor pe care le avem şi pe care le cântărim raţional, se pare că lucrurile se desfăşoară bine".

Economistul ne-a mai declarat: "A fost un moment în perioada pandemiei când economiile au crescut peste tot şi foarte repede. Pe de o parte nu a fost consum, iar Guvernul a intervenit cu tot felul de programe de sprijin, mare parte din aceşti bani s-au dus către economii, iar acesta a fost un moment favorabil, care a consolidat bilanţul băncilor. Băncile de la noi au o situaţie solidă, au un raport credite-depozite de circa 70%, au o situaţie confortabilă, cu care pot face faţă unor dificultăţi posibile în pieţele financiare, în acestă perioadă".

Chiar dacă economiile nu vor mai creşte în acelaşi ritm, totuşi populaţia mai are un instrument prin care reacţionează - îşi ajustează cheltuielile de consum, adaugă specialistul, apreciind: "În general când avem un context tulbure, o îngrijorare care se crează în rândul gospodăriilor, şi reacţia oamenilor este să pună ceva deoparte, să mai taie din cheltuieli şi să creeze un surplus care să fie păstrat pentru zile negre. Cred că acest comportament este cel care se observă şi în acest moment. Deşi consumul de anul trecut a fost foarte bun, totuşi, recuperarea nu este completă, pentru că în unele sectoare consumul nu a ajuns la nivelul celui din 2019. Vom vedea cum vor evolua lucrurile în 2023. Fără îndoială că va exista o încetinire şi în materie de creştere a consumului, mai ales pe unele categorii. De exmplu, în multe economii avansate apare o frânare bruscă pentru echipamente electronice, calculatoare etc., pentru că în pandemie toată lumea a avut nevoie de aceste echipamente, fiind înregistrată o creştere importantă la toate companiile din această zonă şi marii producători au avut rezultate excelente, după care s-a domolit situaţia. La fel în curierat etc. Sunt, aşadar, sectoare care cunosc modificări majore, dar dacă luăm economia pe ansamblu, deşi vom avea o încetinire indubitabilă în 2023, nu există deocamdată motive să ne panicăm. Atenţie, însă, că sunt mulţi factori în lume pe care nu-i avem sub control - în primul rând ce se va întâmpla în Ucraina - şi care pot schimba repede perspectiva, în doar câteva săptămâni. Situaţia este deci foarte volatilă". (E.O.)