Tendinţe internaţionale şi realităţi româneşti

Primele cifre ale pieţei de artă în 2011 arată astfel: primul loc al zilei, cu 85 de mii de lei, un superb "Nud cu evantai" de Pallady, despre care se ştie că provine din colecţia scriitorului Aurel Baranga, iar locul trei, ultimul al podiumului, merge la Rudolf Schweitzer-Cumpăna, 75 de milioane pentru o lucrare de mici dimensiuni dar suficiente să încapă "Trei ţărănci", nesemnate. N-am uitat locul al doilea, unde-l aflăm pe Rudolf Negely, o posibilă nouă vedetă a licitaţiilor, care de această dată punctează la 19 mii de lei cu "Bărci şi veliere la ţărm". Asta însemnă ceva peste 4,5 mii de euro, alte preţuri reuşite de Rudolf Negely la casa Artmark însemnînd 3,5 mii de euro la licitaţia de iarnă, în 2010, 3,750 de mii de euro în toamna trecută, 5,5 mii de euro la vînzarea de impresionism şi postimpresionism şi nu putea lipsi de la vînzarea de marine, unde s-au dat chiar trei piese, cu 2,2 mii, 2,8 mii şi, respectiv, 5,5 mii. Estimările acestor oferte nu au coborît sub 1,5 mii de euro şi nu au trecut de 3 mii. Cam toate picturile vîndute reprezintă bărcuţe cu vele în diferite ipostaze, iar despre artist se ştie că s-a născut în 1883 la Şopronul maghiar, desigur, este un oraş cu acest nume, şi este un acord general că a murit sub semnul întrebării. În 1998, la o licitaţie Christie"s ţinută la Roma, o pictură mărişoară, vreo 60 pe 80, semnată Negely şi localizată în Veneţia, numită "Il Canal Grande alla Salute" s-a vîndut la mijlocul intervalului de estimare, cu 1,750 milioane de lire italiene. Adică, în cotaţiile de atunci, exact 987 de dolari din SUA, euro fiind doar o intenţie de viitor a europenilor. Este drept că atunci euro, fie el şi teoretic, era mai mic decît dolarul, dar tot ni se pare cam puţin faţă de preţurile practicate în 2010 la noi pentru acest artist încă necunoscut.

De după podiumul Alis, primul al său, dar şi al pieţei româneşti de licitaţii pe acest an, se mai văd un Dem. Iordache, "Peisaj de iarnă", de 7 mii de lei, la acelaşi preţ şi un Artachino cam mititel de pe malul Dunării, o florăreasă de Biju la 6,5 mii, un alt peisaj de iarnă, de Partog Vartanian, despre care s-a aflat, în sfîrşit, cînd s-a sfîrşit, în Armenia străbunilor săi, cu 6 mii, un peisaj de Nicu Enea, cu 5 mii, preţ la care s-au mai dat un Iones-cu-Sin, dar şi o pictură de contemporanul cu care sîntem, Traian Brădean. Cu 4,5 mii de lei s-a vîndut o pictură de Dan Hatmanu, un alt contemporan, care se străduieşte în continuare să ne convingă că tabloul lui în care Ştefan cel Mare bagă mîna pe geam să ciocnească cu Nicu şi Leana, sub privirea unei foi de calendar pe care scrie, strategic, doar ianuarie, este de fapt un mişto foarte curajos al lui la adresa cuplului de dictatori. Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu nu prea pot să cred asta, mai ales în această lună, scrisă şi pe fila de calendar din pictura hatmanică, unde se lasă loc pentru cifră, 26 sau 7, şi auzi nişte voci din vechime, unele încă prezente, care înalţă omagii fierbinţi.

Pe piaţa internaţională, 2010 se arată a fi fost un an de excepţie, cu rezultate globale în creştere şi cu multe evenimente de rezonanţă. Artprice-ul de care am mai pomenit, consideră că 2010 a fost anul licitaţiilor istorice la Sotheby"s şi Christie"s, ba chiar şi pentru casa Phillips de Pury, mai puţin cunoscută, dar care a reuşit evenimentul Carte Blanche - Philippe Ségalot. Nu e vorba de un pictor şi o lucrare, ci de un specialist celebru, iată că şi comerţul cu artă are vedete, fost şef al artei contemporane la Christie"s, care a promovat o tehnică nouă de vînzare, Carte Blance, în cazul casei Phillips de Pury de la New York.

În 2010 au fost reuşite cele mai multe vînzări milionare, 372 la Sotheby"s, faţă de numai 196 în anul anterior, 2009, şi 370 la Christie"s, care era înaintea Sotheby"s, în 2009, cu 221. Anul trecut a fost o adevărată furtună a recordurilor. Cel mai mare a fost stabilit atunci: Picasso, pictura cu nud, frunze şi statuie. A reuşit 95 de milioane la 4 mai, la vînzarea Christie"s de la New York. Anteriorul record dura de doar trei luni şi pentru prima dată era o sculptură, un "Om care merge" de Giacometti, unul de excepţie, cu multe semnificaţii financiare, fiind deţinut pînă atunci de o bancă şi aflat pe o bancnotă elveţiană, singura ţară cu franci în funcţiune, ţara natală a artistului. Singurul lucru de reproşat acesteia este faptul că a depăşit şi recordul mondială la sculp-tură, deţinut autoritar, până atunci, de Brâncuşi. Dacă Picasso nu a recidivat atunci când Christie"s a cerut 40 de milioane de lire sterline pentru "Portretul lui Angel Fernandez de Soto", reuşind, în iunie, doar 31, Giacometti a scos în 2010 al doilea său preţ, 47,5 milioane de dolari, cu "Grand tete mince", din colecţia Sidney Frances Brody.

În topul mondial al celor mai bune 10 vînzări se mai află, pe podium, după Picasso şi Giacometti, sculptorul, un nud pe divan, mai exact "Nu assis sur un divan. La belle romaine" de Modigliani, vîndut cu 61,5 milioane de dolari de Sotheby"s, din New York. Primul după podium este un Warhol, "Men in her life", vîndut cu 56,5 milioane de dolari, în New Yorkul devenit tot mai mult templul licitaţiilor internaţionale de artă, la inedita licitaţie Philippe Ségalot de la Phillips de Pury. Pe 5 vine capul de Giacometti mai sus amintit, iar pe 6 tot un cap, de Modigliani: 46,650 milioane de dolari, vîndut la Paris, dar cu Christie"s. Urmează Fernandez de Soto şi apoi un Matisse, nud, desigur, vîndut cu 43,5 milioane, vîndut de Christie"s la New York. Este considerată una dintre cele mai frumoase vînzări Christie"s din 2010, preţul de adjudecare fiind cu 8 milioane de dolari mai mare decît estimarea sa şi cu 2 milioane de dolari peste precedentul record Matisse, 41,6 milioane de dolari, în februarie 2009. Cu locul al IX-lea trecem secolul în XIX, cu început în XVIII, cu William Turner şi un Campo Vaccino de 26,5 milioane de lire sterline (40 de milioane de dolari), vînzare Sotheby"s de sediu, de la Londra, în 7 iulie.

Ultimul în topul internaţional alcătuit de Artprice este, cu sau fără voia noastră sau a dumneavoastră, nu Ion Iliescu, ci Gustav Klimt, biserică din Cassone de 38 milioane de dolari, tot la Sotheby"s-ul londonez. Sînt, desigur, preţuri care ne taie respiraţia, recordul nostru naţional fiind de 175 de mii de euro, greu realizat şi destul de nererpezentativ. Dar nu este nici o problemă, şi tendinţele de la noi sînt mult diferite, chiar opuse celor internaţionale, şi asta nu numai pe piaţa de artă.