Tendinţele proiectării arhitecturale în 2021

Anul trecut, prin experienţa timpului pe care l-am petrecut în interior, ne-a arătat cât de mult influenţează calitatea mediului construit confortul vieţii. Prin urmare, criteriile de calitate vor conta mult mai mult, iar caracteristicile pozitive ale unui spaţiu construit vor cântări mai greu în alegerea unei locuinţe, a unui birou sau chiar a zonei pentru relaxare, susţine Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae.

Apropierea de natură, utilizarea materialelor reciclabile şi a surselor alternative de energie, reconstrucţia şi restaurarea clădirilor vechi, folosirea tehnologiilor noi şi emergente, dar şi reconversia spaţiilor de birouri, vor fi principalele tendinţe ale anului 2021, potrivit cofondatorului Studio ae.

• Apropierea de natură

Elena Ştefănescu a explicat că anului 2020 ne-a arătat cât de importantă este apropierea faţă de natură, însă arhitecţii au lucrat activ pentru a pune în aplicare ideea integrării chiar înainte de 2020.

"În arhitectura clădirilor noi, sunt tot mai folosite materialele naturale şi reciclate, în decorare şi construcţie. De asemenea, grădinile interioare ne aduc natura mai aproape şi creează un microclimat. Putem vorbi despre pereţi vegetali atât la nivelul faţadelor, cât şi la interior, concept al cărui pionier este francezul Patrick Lebranc", a precizat cofondatorul Studio ae.

Totodată, aceasta ne-a spus că se observă un interes tot mai mare acordat locuinţelor unifamiliale, situate în apropierea marilor oraşe, unde spaţiul exterior este mai generos.

În plus, ea a precizat că tot mai multe proiecte noi sunt mai izolate, concepute special pentru a valorica avantajul amplasării în mijlocul naturii.

• Utilizarea materialelor reciclabile şi a surselor alternative de energie

Arhitectura şi designul prezentului reflectă tendinţele sociale, mai spune Elena Ştefănescu. Aceasta a adăugat: "Utilizarea materialelor reciclate, a surselor alternative de energie şi grija tot mai mare pentru mediu sunt tot mai des în prim-plan încă din faza de concept a unui proiect. Un exemplu în acest sens îl reprezintă certificarea clădirilor care întrunesc standardele de case pasive, BREEAM sau Leeds. Acestea propun standarde complexe prin care sunt luate în considerare, în momentul construirii, mai multe aspecte, începând de la accesibilitate, amprenta de CO2 şi sursa de provenieţă a fiecărui material, până la interzicerea utilizării substanţelor toxice la mobilierul folosit".

• Reconstrucţia şi restaurarea clădirilor vechi

Această tendinţă s-a activat mai mult în ultimul deceniu şi în România, precizează cofondatorul Studio ae. Elena Ştefănescu mai spune că în 2021, există premisele unei atenţii maxime acordate reconstrucţiei din partea arhitecţilor, mai ales datorită demarării programului Noul Bauhaus prin care se urmăreşte removarea a peste 35 de milioane de clădiri în toată Uniunea Europeană.

"Restaurarea clădirilor rezidenţiale şi industriale degradate şi abandonate ne permite să rezolvăm câteva probleme incredibil de urgente în lumea modernă: un proiect paneuropean precum Bauhaus permite păstrarea valorilor istorice şi culturale şi a liniei arhitecturale a oraşului. La acestea se adaugă şi reducerea nivelului de poluare a mediului datorită eficienţei mai mari a reconstrucţiei în comparaţie cu construcţia de la zero. Restaurarea face posibilă asigurarea unei fiabilităţi şi reintegrarea în oraş a acestor clădiri", punctează Elena Ştefănescu.

• Folosirea tehnlogiilor noi şi emergente

2021 se concentrează pe tehnologii noi şi emergente, elemente arhitecturale durabile şi consum conştient, afirmă Elena Ştefănescu. Aceasta aminteşe că din acest an a devenit obligatorie conformarea clădirilor din punct de vedere al consumului de energie.

Cofondatorul Studio ae precizează: "Deşi principiile (reducerea pierderilor de energie prin termoizolare şi prin etanşeitate, sisteme de recuperare a căldurii, panouri fotovoltaice, etc.) şi tehnologia sunt cunoscute, la noi acest domeniu este la început şi reprezintă încă o noutate. Nevoia reducerii consumului de energie pentru o clădire se va accelera din ce în ce mai mult având în vedere că reprezintă aprox. 40% din energia totală utilizată în Uniunea Europeană".

• Reconversia spaţiilor de birouri

Elena Ştefănescu mai spune că pandemia a dus la scăderea suprapopulării zonelor de birouri. Din cauza pandemiei, o parte din acestea vor se vor reconverti în spaţii cu alte funcţiuni. Global, numărul clădirilor de birouri vacante a crescut de la începutul situaţiei Covid-19.

"Birourile ca funcţiune nu vor dispărea, necesarul de suprafaţă se va schimba, iar ponderea şi frecvenţa timpului petrecut se vor schimba. Proprietarii de clădiri au mai multe opţiuni: să o renoveze şi să o închirieze din nou ca birou într-o formă adaptată noilor nevoi, să aştepte alţi chiriaşi pe conformaţia actuală, să o convertească în altă funcţiune (dacă e posibil), să o demoleze şi să construiască altceva, să o vândă, să nu facă nimic. Clădirile deja construite care erau deja vacante înainte de restricţiile cauzate de pandemia Covid-19, vor fi probabil mai greu de închiriat".