Teodor Meleşcanu vede aderarea noastră la zona euro în 2022

Actualizare 11:25 Liviu Dragnea: "Nu există un demers guvernamental pentru adoptarea monedei euro în 2022; nu ne putem juca cu aşa ceva"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, că deocamdată nu se iniţiază vreun demers la nivel guvernamental pentru adoptarea monedei euro în 2022 şi nu crede că cineva a început "o asemenea aventură", în condiţiile în care nu este un proiect foarte uşor şi nu se pot avansa termene doar de dragul de a face aşa ceva, transmite News.ro.

chestionat dacă există vreun proiect asumat pentru posibila adoptare a monedei euro în 2022, Liviu Dragnea a afirmat: "E o dorinţă, o dorinţă firească. Ca să vorbim de un proiect asumat, trebuia să fie o analiză serioasă a majorităţii, a întregului Parlament, a BNR, a Guvernului, o discuţie cu Preşedinţia, este o dorinţă a noastră a tututor, dar nu este un proiect foarte uşor şi nu ne putem juca cu el, adică nu putem să avansăm termene doar de dragul de a avansa termene".

Întrebat dacă se iniţiază vreun demers în acest sens la nivel guvernamental, liderul PSD a răspuns: "Din câte ştiu eu nu, şi nu cred că a început cineva o asemenea aventură".

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat luni, pentru publicaţia poloneză Polish Rzeczpospolita, că România ar putea adera la zona euro în 2022, în acest moment fiind îndeplinite toate condiţiile pentru acest lucru, dar că ţara noastră va mai aştepta cinci ani pentru a nu fi afectaţi cei cu venituri mici, în special pensionarii, scrie agenţia de presă.

(A.I.)

---

România, economia cu cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană, este posibil să adere la zona euro în anul 2022, după creşterea veniturilor celor mai săraci cetăţeni, a declarat, recent, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, într-un interviu acordat cotidianului polonez Rzeczpospolita, preluat de Reuters.

Domnia sa a explicat: "Aderarea la zona euro este o decizie politică pe care am adoptat-o în urmă cu mai mulţi ani. În prezent, îndeplinim deja criteriile formale, astfel că am putea adera şi mâine la uniunea monetară. Însă ne temem că acest lucru va avea un impact negativ asupra veniturilor pensionarilor şi a celor mai săraci. Cred că vom adopta euro peste cinci ani, în 2022".

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat, acum două zile, că ţara noastră s-a angajat la îndeplinirea unor reforme structurale extrem de importante şi nu se va putea vorbi de aderarea ţării noastre la zona euro până ce aceste reforme nu vor fi îndeplinite. Domnia sa a explicat: "Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este ca înainte de a decide data ţintă este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat, dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestora. În acelaşi timp, întreaga zonă euro este într-un mare proces de reformă şi este important pentru ţările care nu sunt state în zona euro, precum România, să participe la acest proces de reformare".

Ea a adăugat, potrivit News.ro, că în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu există o dată limită pentru aderarea la zona euro, iar acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită: "Nu avem în tratatul de aderare obligaţii de aderare la moneda euro. Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România, cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru această aderare, pentru că vorbim nu numai de criterii nominale, ci mai ales de criterii reale. Şi când spunem reale, ne referim la nivelul de trai, spre exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură decalajele faţă de media europeană".

Zona euro este compusă în prezent din 19 state membre. Ultima ţară care a aderat la zona euro este Lituania, care a făcut trecerea la moneda unică în 2015.

Cu un avans de 5,5% în trimestrul al doilea, ţara noastră are în prezent cea mai mare creştere economică din UE. Majoritatea statelor membre UE din afara uniunii monetare, inclusiv Danemarca, Suedia, Polonia şi Cehia, şi-au revenit mai rapid de pe urma crizei financiare globale din 2008 decât statele din zona euro. Cu toate acestea, România este în continuare una din cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană.

Luna trecută, premierul Mihai Tudose a afirmat şi el, citat de Agerpres, că aderarea României la zona euro este "un angajament" pe care ţara noastră l-a luat odată cu intrarea în Uniunea Europeană, precizând că mai este foarte mult de lucru "la convergenţă". Potrivit premierului, nu există un termen fixat în acest sens. "Nu ne-am fixat un termen. Cât de repede posibil, dar nu vrem să ardem nişte etape, fiindcă apoi ne facem mai mult rău decât bine", a spus Tudose.

La finalul lunii mai, în conferinţa ziarului BURSA - Strategia de dezvoltare a României: "Între zona euro şi zodia leului", Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR a declarat: "Am avut, în 2007, o strategie cu faţa la UE, iar acum avem nevoie de o strategie cu faţa la Zona Euro. Noi, în România, am reuşit să închegăm un program şi să-l dezvoltăm cât de cât bine: cel pentru perioada 2000-2007, pentru că am sperat, am muncit şi am făcut eforturi ca să ajungem în Uniunea Europeană, în 2007. Am avut atunci o strategie de dezvoltare pe termen mediu care s-a făcut în felul următor: Guvernul a lucrat o lună în Palatul de la Snagov, acolo au venit toate sindicatele, patronatele, toate partidele şi reprezentanţii Parlamentului, iar Guvernul din 2000 a făcut apel la toate institutele Academiei. Mesajul a fost următorul: «Aţi vorbit despre strategii de sertar, de mii şi mii de pagini, veniţi cu ele». (...) S-a făcut o echipă (...), o selecţie, s-a pus în discuţie, au fost dezbateri furtunoase, iar la urmă au fost întrebate şi cultele religioase în legătură cu această strategie pe care o pregătea Guvernul. Strategia a fost semnată şi acum vă pot spune în premieră un lucru care mi s-a părut foarte inteligent atunci. Ea trebuia semnată de toate partidele parlamentare ca să poată fi primită la Comisia Europeană şi cineva a avut ideea ca primul să semneze Vadim Tudor. A fost foarte încântat de această întâietate care i s-a dat. A scos stiloul şi a semnat, iar după ce a semnat Vadim Tudor au semnat toţi, şi opoziţia, şi puterea, şi sindicatele, şi patronatele. Această strategie pe termen mediu a fost aplicată de trei guverne: Guvernul Isărescu în 2000, Guvernul Năstase între 2001 şi 2004 şi Tăriceanu până la 1 ianuarie 2007, când România a intrat în UE. (...) Eu gândesc că a fost un model de a face o strategie în această ţară, cu toate forţele, inclusiv patronatele. (...) Simţiţi astăzi vreun demers impus pentru o asemenea strategie, pentru o asemenea dezbatere?

Acum s-a făcut în jurul preşedintelui un grup pentru un proiect de ţară, observ că preşedintele se ţine de acest proiect, a invitat foarte multă lume la Cotroceni. Au fost câteva dezbateri, dar sper ca cercul să se lărgească, să se ajungă la instituţiile Academiei, la oamenii din această ţară care au ceva de spus, să se ajungă şi la cei care pierd voturi, dar şi la cei care pierd bani, dar să se ia o decizie. Nu va fi o altă soluţie mai bună pentru o strategie de ţară. Am avut atunci o strategie cu faţa la UE, acum am putea să avem o strategie cu faţa la Zona Euro".

Domnia sa a precizat atunci că viteza cu care creşte PIB-ul nostru, cea mai mare din Europa, nu este suficientă dacă nu avem şi un PIB stabil: "Avem cea mai mare viteză la creşterea PIB din UE, dar nu este suficient dacă nu ajungem să avem un PIB stabil. La educaţia financiară suntem ultimii în UE. Dacă nu schimbăm această paradigmă va fi greu să îndeplinim toate criteriile nominale pentru Zona Euro. Avem probleme şi cu convergenţa reală şi cu cea structurală. Problema se pune tranşant: vom intra în Zona Euro, atunci când vom fi pregătiţi, adică după ce vom îndeplini toate criteriile. Într-o Europă fără adăpost, cu două viteze, trebuie să mergem înainte către Zona Euro".

BNR nu se opune intrării României în Zona Euro, dar această decizie trebuie să fie una politică, potrivit specialistului, care a amintit că BNR a înfiinţat un comitet responsabil tehnic pentru intrarea în Zona Euro, în care a început să includă diverse ministere, preşedinţia acestui comitet trebuind să fie deţinut de Guvern.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat acum câteva luni că ţara noastră trebuie să adopte euro la un moment dat, iar problema e când, şi nu dacă, pentru că noi nu avem opţiunea opt-out (opţiunea de te opune - n. r.) din uniunea economică şi monetară.

De asemenea, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu consideră că aderarea la zona euro este cel mai important pas al integrării europene, care trebuie bine pregătit, cu determinare şi responsabilitate. În opinia domniei sale, pentru România ar fi mult mai sănătoasă o convergenţă economică realizată în interiorul zonei euro, în raport cu o creştere economică prociclică, bazată pe aportul efemer al consumului.