THE GUARDIAN:  Uber a încălcat legile, a păcălit poliţia şi a făcut lobby în secret pe lângă guverne

Fişiere confidenţiale obţinute de The Guardian au dezvăluit povestea secretă a modului în care gigantul tehnologic Uber a încălcat legile, a păcălit poliţia, a exploatat violenţa împotriva şoferilor şi a făcut lobby în secret pe lângă guverne în timpul expansiunii sale globale agresive, potrivit News.ro.

Scurgerea fără precedent către The Guardian a peste 124.000 de documente, cunoscute sub denumirea de fişiere Uber, scoate la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-una dintre cele mai faimoase afaceri provenită din Silicon Valley.

Documentele care se referă la o perioadă de cinci ani, în care Uber a fost condusă de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să extindă serviciul de transport de taxi în oraşe din întreaga lume, chiar dacă asta a însemnat încălcarea legilor şi a reglementărilor privind taxiurile.

În timpul reacţiei negative la nivel global, datele arată cum Uber a încercat să atragă sprijin prin atragerea discretă a prim-miniştrilor, preşedinţilor, miliardarilor, oligarhilor şi baronilor mass-media.

Informaţiile scurse sugerează că directorii Uber nu îşi făceau, în acelaşi timp, iluzii cu privire la încălcarea legii de către companie, un director glumind că au devenit "piraţi", iar altul recunoscând: "Suntem doar al naibii de ilegali".

Cache-ul de fişiere, care se întinde între 2013 şi 2017, include peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage şi mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări deseori sincere între Kalanick şi echipa sa de directori de top.

Într-o ocazie, Kalanick a respins îngrijorările altor directori conform cărora trimiterea şoferilor Uber la un protest în Franţa îi punea în pericol în faţa violenţei din partea oponenţilor furioşi din industria taxiurilor.

"Cred că merită. Violenţa garantează succesul", a răspuns el.

Într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că "nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului" şi orice sugestie că a fost implicat într-o astfel de activitate ar fi complet falsă.

Scurgerea de informaţii conţine şi texte între Kalanick şi Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franţa, când era ministrul economiei, permiţând Uber acces frecvent şi direct la el şi la personalul său.

Macron, preşedintele francez, pare să fi făcut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunându-i chiar companiei că a intermediat o "înţelegere" secretă cu oponenţii săi din cabinetul francez.

În mod privat, directorii Uber şi-au exprimat dispreţul abia deghizat faţă de alţi oficiali aleşi care erau mai puţin receptivi la modelul de afaceri al companiei.

După ce cancelarul german, Olaf Scholz, care era primarul oraşului Hamburg la acea vreme, a respins lobbyiştii Uber şi a insistat să plătească şoferilor un salariu minim, un director le-a spus colegilor că este "un adevărat comediant".

Când vicepreşedintele american de atunci, Joe Biden, un susţinător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: "Am pus oamenii mei să-l anunţe că fiecare minut întârziat este un minut mai puţin pe care îl va avea cu mine."

După ce s-a întâlnit cu Kalanick, Biden pare să-şi fi modificat discursul pregătit la Davos pentru a se referi la un CEO a cărui companie ar oferi milioanelor de muncitori "libertatea de a lucra câte ore doresc, de a-şi gestiona propriile vieţi după cum doresc".

The Guardian a condus o investigaţie globală asupra fişierelor scurse despre Uber, împărtăşind datele cu organizaţiile media din întreaga lume prin intermediul Consorţiului Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (ICIJ).

Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, vor publica în zilele următoare o serie de rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic.

Într-un comunicat care răspunde la scurgerea de informaţii, compania a recunoscut "greşeli şi paşi greşiţi", dar a spus că Uber a fost transformată din 2017, sub conducerea actualului său şef executiv, Dara Khosrowshahi.

"Nu am şi nu vom găsi scuze pentru comportamentul din trecut, care nu este în mod clar în conformitate cu valorile noastre prezente. În schimb, cerem publicului să ne judece după ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi ce vom face în anii următori", arată comunicatul.

Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că iniţiativele de expansiune ale Uber "au fost conduse de peste o sută de lideri din zeci de ţări din întreaga lume şi în orice moment sub supravegherea directă şi cu aprobarea deplină a grupurilor solide juridice, de politici şi de conformitate ale Uber".

Documentele scurse dezvăluie metodele folosite de Uber pentru a pune bazele imperiului său. Una dintre cele mai mari platforme de lucru din lume, Uber este acum o companie de 43 de miliarde de dolari (36 de miliarde de lire sterline), care efectuează aproximativ 19 milioane de călătorii pe zi.

Fişierele acoperă operaţiunile Uber din 40 de ţări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, dezvoltând serviciul său de transport cu taxiul în multe dintre oraşele în care îşi desfăşoară activitatea şi astăzi.

De la Moscova la Johannesburg, finanţată cu fonduri de capital de risc fără precedent, Uber a subvenţionat puternic călătoriile, seducând şoferii şi pasagerii să acceseze aplicaţia cu stimulente şi modele de preţuri care nu ar fi sustenabile.

Uber a subminat pieţele consacrate de taxiuri şi şi a făcut presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legi care să ajute la deschiderea drumului pentru un model de economie bazat pe aplicaţii de muncă, care de atunci a proliferat în întreaga lume.

În încercarea de a înlătura reacţia acerbă împotriva companiei şi de a obţine modificări ale legislaţiei privind taxiurile şi munca, Uber a plănuit să cheltuie 90 de milioane de dolari în 2016, pentru lobby şi relaţii publice, sugerează un document.

Strategia sa a implicat adesea trecerea peste capetele primarilor oraşelor şi autorităţilor de transport şi direct la sediul puterii.

Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, directorii Uber s-au întâlnit faţă în faţă cu Macron, premierul irlandez, Enda Kenny, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi George Osborne, cancelarul Regatului Unit la acea vreme.

O notă de la întâlnire l-a descris pe Osborne drept "un susţinător puternic".

Într-o declaraţie, Osborne a spus că politica explicită a guvernului la acea vreme era să se întâlnească cu firmele globale de tehnologie şi "să le convingă să investească în Marea Britanie şi să creeze locuri de muncă aici".

În timp ce întâlnirea de la Davos cu Osborne a fost făcută publică, datele arată că şase miniştri conservatori din Marea Britanie au avut întâlniri cu Uber care nu au fost dezvăluite. Nu este clar dacă întâlnirile ar fi trebuit să fie declarate, expunând confuzia cu privire la modul în care sunt aplicate regulile de lobby din Regatul Unit.

Documentele indică că Uber era pricepută să găsească rute neoficiale către putere, să exercite influenţă prin intermediul prietenilor sau intermediarilor sau să caute întâlniri cu politicieni la care nu erau prezenţi asistenţi şi oficiali.

Compania a obţinut sprijinul unor figuri puternice din locuri precum Rusia, Italia şi Germania, oferindu-le mize financiare preţuite de Uber şi transformându-i în "investitori strategici".

Şi, în încercarea de a modela dezbaterile de politică, a plătit unor profesori proeminenţi sute de mii de dolari pentru a produce cercetări care să susţină afirmaţiile companiei cu privire la beneficiile modelului său economic.

În ciuda unei operaţiuni de lobby bine finanţate şi obţinute, eforturile Uber au avut rezultate mixte. În unele locuri, Uber a reuşit să convingă guvernele să rescrie legile, cu efecte de durată. Dar, în altă parte, compania s-a trezit blocată de industriile de taxiuri înrădăcinate, depăşită de rivalii locali care ofereu servicii de transport cu taxiul sau respinsă de politicieni de stânga care pur şi simplu au refuzat să cedeze.

Când s-a confruntat cu opoziţie, Uber a încercat să o transforme în avantajul său, profitând de aceasta pentru a alimenta naraţiunea că tehnologia sa perturbă sistemele de transport învechite şi îndemnând guvernele să-şi reformeze legile.

Pe măsură ce Uber s-a lansat în India, directorul de top din Asia i-a îndemnat pe manageri să se concentreze pe stimularea creşterii, chiar şi atunci când "ncendiile încep să se aprindă".

"Să ştiţi că aceasta este o parte normală a afacerii Uber. Îmbrăţişaţi haosul. Înseamnă că faci ceva semnificativ", a spus el.

Kalanick părea să pună în practică acest etos în ianuarie 2016, când încercările Uber de a răsturna pieţele din Europa au dus la proteste furioase în Belgia, Spania, Italia şi Franţa, din partea şoferilor de taxi care se temeau pentru mijloacele lor de existenţă.

Pe fondul grevelor taximetriştilor şi revoltelor din Paris, Kalanick le-a ordonat directorilor francezi să riposteze, încurajând şoferii Uber să organizeze un contra-protest cu nesupunere civilă în masă.

Avertizat că acest lucru riscă să-i pună pe şoferii Uber în pericol de atacuri din partea "bătuşilor de extremă dreaptă" infiltraţi în protestele taxiurilor şi "erau nerăbdători să se bată", Kalanick părea să-şi îndemne echipa să continue.

"Cred că merită", a spus el. "Violenţa garantează succesul. Şi acestora trebuie să li se opună, nu? Am fost de acord că locul şi timpul potrivit trebuie gândite."

Decizia de a trimite şoferii Uber la proteste potenţial volatile, în ciuda riscurilor, a fost în concordanţă cu ceea ce un fost director senior a declarat pentru The Guardian că este o strategie de "transformare în arme" a şoferilor şi de exploatare a violenţei împotriva lor pentru "a menţine controversa aprinsă".

A fost un manual care, sugerează e-mailurile scurse, a fost repetat în Italia, Belgia, Spania, Elveţia şi Ţările de Jos. Când bărbaţii mascaţi, despre care se spune că ar fi şoferi de taxi furioşi, i-au întors pe şoferii Uber cu o armă albă şi un ciocan în Amsterdam, în martie 2015, angajaţii Uber au încercat să folosească acest lucru în avantajul lor pentru a câştiga concesii de la guvernul olandez.

Victimele şoferilor au fost încurajate să depună rapoarte de poliţie, care au fost împărtăşite cu De Telegraaf, principalul cotidian olandez.

Ele "vor fi publicate fără implicarea noastră, pe prima pagină, mâine. Menţinem naraţiunea despre violenţă timp de câteva zile, înainte de a oferi soluţia", a scris un manager."

Purtătoarea de cuvânt al lui Kalanick a pus sub semnul întrebării autenticitatea unor documente. Ea a spus că Kalanick "nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului" şi orice sugestie că ar fi implicat într-o astfel de activitate ar fi "complet falsă".

Purtătorul de cuvânt al Uber a recunoscut, de asemenea, greşelile trecute în tratamentul companiei faţă de şoferi, dar a spus că nimeni, inclusiv Kalanick, nu a dorit violenţă împotriva şoferilor Uber.

"Există multe spuse de fostul nostru director general în urmă cu aproape un deceniu, pe care cu siguranţă nu le-am accepta astăzi. Dar un lucru despre care ştim şi simţim cu tărie este că nimeni de la Uber nu a fost vreodată mulţumit de violenţa împotriva unui şofer", a spus ea.

Şoferii Uber au fost, fără îndoială, ţinta unor atacuri vicioase şi uneori a crimelor comise de şoferii de taxi furioşi. Iar aplicaţia de transport taxi, în unele ţări, s-a trezit în luptă cu flote de taxiuri înrădăcinate şi monopolizate, cu relaţii confortabile cu autorităţile oraşului.

Uber şi-a caracterizat adesea oponenţii de pe pieţele reglementate de taxiuri că ar opera "un cartel".

Cu toate acestea, în mod privat, directorii şi angajaţii Uber par să fi avut puţine îndoieli cu privire la natura adesea necinstită a propriei operaţiuni.

În e-mailurile interne, personalul s-a referit la "altul decât statutul legal" al Uber sau la alte forme de nerespectare activă a reglementărilor, în ţări precum Turcia, Africa de Sud, Spania, Republica Cehă, Suedia, Franţa, Germania şi Rusia.

Un director executiv a scris într-un e-mail: "Nu suntem legali în multe ţări, ar trebui să evităm să facem declaraţii antagoniste".

Comentând tacticile pe care compania era pregătită să le implementeze pentru "a evita aplicarea legii", un alt director a scris: "Am devenit oficial piraţi".

Nairi Hourdajian, şeful de comunicaţii globale al Uber, a spus asta şi mai direct, într-un mesaj către un coleg în 2014, pe fondul eforturilor de a închide compania în Thailanda şi India: "Uneori avem probleme pentru că, ei bine, suntem pur şi simplu ilegali."

Contactat de The Guardian, Hourdajian a refuzat să comenteze.

Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick i-a acuzat pe reporteri că "îşi promovează agenda falsă" că el a "condus o conduită ilegală sau necorespunzătoare".

Purtătorul de cuvânt al Uber a spus că, atunci când a început, "regulamentele privind transportul în comun nu existau nicăieri în lume" şi legile privind transporturile erau depăşite pentru era smartphone-urilor.

Peste tot în lume, poliţia, oficialii din transporturi şi agenţiile de reglementare au încercat să restrângă Uber. În unele oraşe, oficialii au descărcat aplicaţia şi au comandat curse pentru a putea combate călătoriile fără licenţă cu taxiul, amendând şoferii Uber şi confiscându-le maşinile. Birourile Uber din zeci de ţări au fost atacate în mod repetat de autorităţi.