Timbrele şi preţul lor

De multe ori am atras atenţia că nu toate obiectele, cu accent pe cele vechi, despre care se crede că sunt extraordinar de valoroase chiar sunt. Nu arta veche este cea mai bine vândută în licitaţiile internaţionale, ci arta contemporană. Este drept că Michelangelo şi Leonardo nu prea apar în licitaţii, nici măcar în cele mai importante din lume. Iar colegii lor de breaslă şi de generaţie, când apar şi ei, destul de rar, nu îi depăşesc pe frumoşii nebuni ai începutului de secol XX. Recordul la pictură este deţinut de Francis Bacon, meşter ce a trăit din 1909 până în 1992, cu un triptic care ni-l arată pe colegul său, Lucien Freud. Acest record la pictură în licitaţie publică internaţională, de 142,4 milioane de dolari, a fost stabilit în noiembrie trecut, la New York, la o licitaţie Christie's din campania de toamnă pe care o desfăşoară cele două londoneze centenare în cel mai tare oraş din lume.

Timbrele sunt printre obiectele de colecţie înconjurate de legende cu cifre mari. Aici intră în joc şi dimensiunile mici ale "obiectului pasiunii" care fac ca orice preţ să fie mare. Dar noi avem în vedere, desigur, preţurile acelea inimaginabile, milioane de dolari, euro, lire sterline, franci elveţieni sau chiar lei, care se plătesc pentru un timbru pe care îl desconsiderăm de la prima vedere. Am atras atenţia că nu toate timbrele vechi găsite prin vreun sertar sau oferite cu falsă necunoaştere de vreun priceput îţi pot aduce sume mari de bani şi un loc în istoria loviturilor financiare. Nici măcar "Capul de bour" nu este acea super-pleaşcă pe care o visează românii care văd prima dată un timbru vechi. Acum este momentul să aflăm, cu neţărmurită uimire, că la fel ca în cazul "Carului cu boi" de Nicolae Grigorescu nu este vorba de un singur timbru "Cap de bour". Desigur, sunt mai multe timbre "Cap de bour", ba chiar seriile "Cap de bour" sunt mai multe. Ca să nu mai vorbim de faptul că fiecare emisiune de timbre, inclusiv prima românească, din 1858, ilustrată cu stema principatului Moldovei, are mai multe timbre, în cazul de faţă patru. Aşadar, avem "capete de bour" din prima emisiune, cea din 1858, de 27, 54, 81 şi 108 parale. Dar, stai, asta nu este tot, cum se spune la shoppingul la televizor! Primele timbre româneşti au circulat niţel, din iulie până în octombrie 1858, că s-a unificat tariful poştal şi nu mai erau bune. De la 1 noiembrie 1858 a intrat în acţiune a doua emisiune "Cap de bour" a Principatului Moldovei, cu doar trei timbre, la preţurile mai zecimale, de 5, 40 şi 80 de parale. În scurt timp s-au unificat şi principatele, Moldova şi Valahia, astfel că următoarele timbre, ce apar tocmai în 1862, se numesc chiar "Principatele Unite", şi capului de bour moldav i se alătură o întreagă acvilă valahă. Cuza a apucat, totuşi, ca în scurtul său mandat de 7 ani, cât era înainte la preşedinţii Franţei, să tipărească timbre cu efigia sa, timbre ce au plecat de pe piaţă odată cu plecarea lui Cuza de la domnie. Carol, domnul, scoate şi el, imediat, timbre cu propria-i efigie cu favoriţi, după moda vremii, dar după mai puţin de doi ani schimbă moneda, eterna para, nu cu şfanţul, ci cu leul. Adică paraua chioară, turcească, cu leul rampant, rudă cu dolarul american, că se trag amândoi din loventalerul olandez.

Să ne dezlipim de povestea timbrelor româneşti pentru că avem de anunţat vânzarea, cu 9,480 milioane de dolari, a celui mai vestit şi valoros timbru din lume. Este vorba, desigur, de cel mai rar şi scump timbru, cel din Guiana britanică, pe numele său oficial "British Guiana One-Cent Black on Magenta". Cei cu simţul observaţiei statistice, dar şi al umorului constată că timbrul s-a vândut cu de un miliard de ori valoarea sa iniţială, cea de un cent. De fapt, s-a dat undeva la limita minimă a estimării, cea maximă visând pe la 20 de milioane. Nu mai fusese văzut în public din 1986 şi vânzarea sa s-a petrecut în cazul lichidării averii lui John EleuthPre du Pont, un personaj cu o biografie excepţională, fiind moştenitor de milioane, filantrop, criminal mort în închisoare, în 2010, şi filatelist. Deşi povestea mai interesantă ar fi cea despre crimă, mă rezum la a aminti că a cumpărat cel mai scump şi celebru timbru în 1980, când a oferit, anonim, 935.000 de dolari la o licitaţie.

Cel mai scump şi celebru timbru din lume a fost tipărit şi pus în circulaţie în 1856 în colonia americană Guiana a Marii Britanii. Primul timbru din lume a fost pus în circulaţie în Marea Britanie la 1 mai 1840 iar primul timbru din Guiana Britanică a apărut peste 10 ani. Din Americi, doar SUA şi Brazilia precedaseră colonia în practicarea poştei cu timbre. În 1852 şi 1853 au mai fost lansate două emisiuni, în care regăsim şi valoarea de un cent tipărită în negru pe hârtie în culoarea fucsia, un tip de roşu căruia, în engleză, i se spune magenta. În 1856, nişte probleme de livrare de la centrul de peste mări şi ţări lasă Guiana fără timbre, astfel că se apelează la o soluţie locală de urgenţă. În scurt timp se ajunge la o serioasă diversitate de timbre scoase de Guiana Britanică.

Timbrul-vedetă "British Guiana One-Cent Black on Magenta" nu a fost aşa fantastic de la început, atunci nici nu ştia lumea ce revoluţie se produce cu apariţia acestor petece de hârtie. De fapt, istoria timbrului începe cu un puşti de 12 ani, Louis Vernon Vaughan, care, în 1873, "înota" în hârtiile unchiului său, Andrew Hunter, care stătuse vreo 4 decenii în Guiana Britanică. Băiatul era, deja, un filatelist în toată regula şi creştea în această pasiune odată cu perfecţionarea studiului filateliei. În 1860 avem deja comercianţi de timbre de colecţie şi publicaţii de profil, iar în 1865 apare un prim studiu serios despre timbrele Guianei Britanice. Nici tânărul descoperitor nu ştie ce deţine, astfel că în momentul în care cineva i-l cumpără cu 6 şilingi, echivalentul a 1,4 dolari, consideră că i s-a făcut o favoare. Şi asta doar pentru că Vaughan vroia să bage banii tot în timbre. Timbrul a trecut neştiut pe la mai mulţi colecţionari filatelişti, mai toţi sub 30 de ani, în timp ce creştea interesul pentru timbrele timpurii. Spre sfârşitul secolului în care s-au născut timbrele, British Guiana One-Cent este evaluat la o mie de lire sterline, o adevărată avere pe atunci, şi îl detronează pe Mauritius, un alt timbru vedetă. De atunci se află numai în plină lumină a reflectoarelor, fiind de mai bine de un secol cel mai scump timbru din lume.

Dacă raportăm preţul la greutate şi suprafaţă, timbrul, în general, este cel mai scump obiect de pe pământ. Ce să mai spunem despre "British Guiana One-Cent Black on Magenta", unghia de hârtie colorată tipărită în 1856 şi vândută în 2014 cu 9,480 de milioane de dolari americani!