TRADEVILLE: Prăbuşirea petrolului, presiunile deflaţioniste şi turbulenţele geopolitice - riscuri la orizont pentru România

România trebuie să răspundă, în 2015, la două tipuri de provocări: indentificarea unor soluţii pentru rezolvarea unor probleme mai vechi, care ţin de nivelul structural şi evitarea principalelor riscuri care se prezintă la orizont - continuarea prăbuşirii cotaţiilor petrolului, potenţiale presiuni deflaţioniste la nivel global (în special în Europa de Vest) şi posibile turbulenţe geopolitice în regiune, se arată într-o analiză a casei de brokeraj Tradeville.

Reducerea cotaţiilor petrolului are şanse mari să continue şi în 2015, cu impact negativ pentru companiile petroliere (şi, în subsidiar, pentru producătorii de energie), dar pozitiv pentru afacerile care folosesc petrolul şi derivatele sale ca materie primă ori combustibil şi pentru industriile energo-intensive. De altfel, reducerea drastică a preţurilor petrolului este comparabilă cu un program de stimulare a economiei, prin ieftinirea ce o induce în costul energiei.

"Totuşi, cotaţii mai reduse ale energiei contribuie pe termen scurt la înrăutăţirea fenomenului de reducere a preţurilor (deflaţie), ce afectează o serie de economii importante la nivel global (UE, Japonia, China), ceea ce tinde să accentueze presiunile negative în privinţa creşterii economice", a explicat Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct Tradeville. Potrivit sursei citate, "întrucât Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere pentru produsele de export ale României, acest lucru nu este neapărat unul îmbucurător".

Acest risc este, însă, contrabalansat de creşterea probabilităţii unui program masiv de stimulare monetară, ce ar urma să fie lansat de Banca Centrală Europeană în 2015, iar istoria recentă arată că principalele beneficiare ale unui astfel de program nu sunt economiile din zona euro, ci acelea de la periferia Uniunii, care, întocmai ca în cazul României, au o rată de creştere superioară mediei UE.

Cel mai greu de controlat este, însă, elementul geopolitic, subliniază analiza Tradeville. După prăbuşirea rublei şi înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru unii dintre cetăţenii Federaţiei Ruse, nivelul de adversitate între aceasta şi membrii NATO a crescut, în timp ce în Ucraina situaţia este în continuare dificilă. Deşi România nu ar trebui să fie afectată la nivel fundamental, dintr-un exces de prudenţă mulţi investitori ar putea evita această regiune (în care este inclusă şi România), până la dispariţia tensiunilor militare din interiorul Ucrainei.

"Chiar şi pentru investitorii care îşi vor direcţiona capitalurile spre Europa de Est, orice investiţie va implica o primă de risc sporită, dar, din fericire, România se află sub umbrela NATO şi este bine integrată în UE", spune Ovidiu Dumitrescu.

În ceea ce priveşte problemele structurale ale României, acestea ţin de nivelul de ocupare scăzut, sporul natural negativ şi infrastructura deficitară.

Doar un sfert sau o cincime din populaţie produce venituri din care se asigură serviciile publice (sănătate, drumuri, servicii de urgenţă, asistenţă socială etc.), astfel că o revizuire a sistemelor de asistenţă socială, alături de programe serioase de reorientare şi recalificare profesională, sunt imperative în acest sens. Ele nu vor rezolva întru totul acest neajuns al economiei noastre, dar ar trebui să ajute în mod semnificativ la îmbunătăţirea volumului de venituri publice şi, mai ales, a nivelului general de trai.

Sporul natural negativ este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene, în special în partea de vest, dar se manifestă şi în România, cauza cea mai probabilă fiind calitatea vieţii. "Infrastructura deficitară se referă inclusiv la sistemul public destul de ineficient (de ex. gradul de absorbţie slab al fondurilor europene, problemele în colectarea taxelor şi impozitelor, un sistem medical de care sunt nemulţumiţi atât bolnavii, cât şi personalul sanitar), dar şi la infrastructura de transport sau reţeaua electrică şi de utilităţi publice. Aceste lucruri sunt, prin excelenţă, apanajul autorităţilor publice, astfel că soluţia ar trebui să vină din partea lor. O combinaţie de fonduri europene şi sume colectate prin intermediul pieţei de capital ar trebui să asigure «combustibilul necesar», care ar putea funcţiona ca un catalizator pentru schimbări pozitive majore în economia ţării", se afirmă în analiza Tradeville.

"Este puţin probabil ca aceste probleme să fie rezolvate în mod durabil în 2015, însă putem spera măcar în întreprinderea unor măsuri care să arate că ţara este în mod serios preocupată de rezolvarea acestor deficienţe structurale majore", concluzionează directorul adjunct al Tradeville.