Transportatorii cer rambursarea accizei de 7 eurocenţi pe litrul de motorină

Companiile locale de transport solicită să li se ramburseze 7 eurocenţi pe litrul de motorină, în loc de 4 eurocenţi pe litru din acciza suplimentară pe carburanţi introdusă în primăvară de autorităţile noastre, a declarat, ieri, Dragoş Anastasiu, preşedintele Asociaţiei Cărăuşilor Particulari din România (ACPR).

Domnia sa apreciază că eliminarea accizei suplimentare (n.r. Valoarea ei a fost stabilită la 7 eurocenţi pe litru) ar creşte consumul de motorină în ţară şi nu ar mai fi înregistrate pierderi la bugetul de stat sau scăderea veniturilor companiilor petroliere autohtone.

Preşedintele ACPR a spus, ieri, într-o conferinţă: "În acest moment, rambursarea către transportatori a celor 4 eurocenţi pe litru de motorină nu funcţionează. Din 22.000 de firme de transport, doar 240 s-au prezentat pentru rambursare la Autoritatea Rutieră Română (ARR), din cauza procesului de operare a decontării accizei. Solicităm simplificarea dosarelor de returnare. Ne aşteptăm ca rambursarea să fie facilitată începând din noiembrie, întrucât săptămâna viitoare vor fi aprobate în Guvern două acte normative în acest sens. Facem un apel către transportatori să meargă şi să solicite rambursarea accizei".

Domnul Anastasiu a declarat că a cerut autorităţilor o evaluare a impactului introducerii accizei suplimentare asupra bugetului şi susţine că Ministerul Finanţelor i-a transmis că este prematur să facă acum un astfel de calcul.

Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Logistică (ARILOG), a spus că 7 din 10 firme de transport nu au lichidităţi din cauza accizei pe carburant şi că acest lucru a blocat lanţul marfă-client-cărăuş.

Pe de altă parte, Augustin Hagiu, preşedintele de onoare al Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) a tras un semnal de alarmă cu privire la siguranţa rutieră: "Statul trebuie să investească mai mult în pregătirea corespunzătoare a vehiculelor de transport şi a şoferilor, pentru a nu mai avea accidente precum cel din Grecia. Din păcate, cauzele acestor accidente tragice nu sunt analizate". Domnia sa apreciază că drumurile naţionale sunt restricţionate artificial pentru transportul comercial, iar acest lucru loveşte puternic în interesul economic naţional: "Anumite drumuri sunt blocate ca să crească traficul şi să fie justificate unele tronsoane inutile care au fost prezentate în Master Plan-ul de Transport".

• Transportatorii cer construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu

Oficialii celor trei organizaţii au mai spus care ar trebui să fie priorităţile legate de dezvoltarea infrastructurii rutiere cu fonduri europene. Astfel, documentul elaborat de ARILOG, ACPR şi FORT arată că tronsonul Piteşti-Sibiu, de aproximativ 160 de kilometri, legătura cu cel mai ridicat trafic de marfă din ţară, este o componentă strict necesară pentru susţinerea şi dezvoltarea platformelor industriale de la Craiova, Piteşti, Vâlcea, Sibiu, Sebeş, atât în industria de automobile, dar şi în cea chimică şi petrolieră. În plus, un alt beneficiu ar fi şi dezvoltarea turismului din zonă şi crearea unei legături rapide cu Litoralul.

Potrivit reprezentanţilor transportatorilor, o altă prioritate a Master Plan-ului de Transport trebuie să fie centura de sud a Bucureştiului, care reprezintă legătura între autostrăzile A1 şi A2 pentru tranzitul către Giurgiu şi portul Constanţa. "Acest tronson are ca beneficiu major scurtarea timpilor de conducere, atât pentru traficul de marfă, cât şi pentru cel de călători şi conectarea Portului Constanţa cu vestul Europei la nivel de autostradă, în contextul în care Constanţa va deveni principala poartă maritimă a Europei Centrale şi de Est", conform surselor citate.

În plus, documentul elaborat de cele trei organizaţii mai arată că trebuie să fie continuate lucrările la celelalte tronsoane din vestul ţării, respectiv Deva-Lugoj, Lugoj-Timişoara, pentru a ne racorda la Sistemul European de Autostrăzi, prin vama Nădlac, până la sfârşitul anului, ceea ce ar putea ajuta şi integrarea în spaţiul Schengen.