Tranziţia către energia regenerabilă va amplifica încălzirea globală

Un studiu recent publicat în revista Climate and Atmospheric Science, care face parte din portofoliul publicaţiilor Nature, arată că eliminarea combustibililor fosili nu va avea ca efect combaterea încălzirii globale, ci va conduce la prelungirea perioadei de încălzire cu mai multe decenii.

Studiul cu titlul "Aerosol demasking enhances climate warming over South Asia" este disponibil la adresa https://doi.org/10.1038/s41612-023-00367-6 şi este semnat de cercetători din Suedia, India, Insulele Maldive şi Statele Unite.

Pe baza datelor de la NASA şi a celor de la Bolin Centre for Climate Research din cadrul Universităţii din Stockholm, care reflectă situaţia din Asia de Sud în perioada opririi complete a activităţii din perioada pandemiei de Covid, autorii arată că reducerea masivă a consumului de combustibili fosili a condus la reducerea puternică a emisiilor de aerosoli, care au un rol important în reducerea încălzirii atmosferice.

În aceste condiţii, autorii au ajuns la concluzia că efectul net al tranziţiei către sursele de energie regenerabilă va fi creşterea drastică a temperaturilor de pe Pământ în următoarele decenii.

"Schimbările climatice antropice reprezintă o provocare globală acută, care necesită o atenţie şi cooperare internaţională", arată autorii în partea introductivă, iar apoi evidenţiază faptul că "în timp ce efectul de încălzire al gazelor cu efect de seră este bine cunoscut, efectele climatice ale aerosolilor sunt mai puţin bine caracterizate şi contribuie la apariţia unor incertitudini mari în ceea ce priveşte, de exemplu, forţarea radiativă".

Documentele Comisiei interguvernamentală pentru schimbările climatice (IPCC) arată că "forţarea radiativă măsoară impactul anumitor factori care afectează clima asupra echilibrului energetic al sistemului cuplat Pământ / atmosferă". În climatologie, forţarea radiativă este definită ca diferenţa dintre puterea radiativă primită şi puterea radiativă emisă de un sistem climatic dat.

Această variabilă este deosebit de importantă, mai ales când este vorba despre sisteme neliniare complexe, caracterizate de o mare dependenţă faţă de stările iniţiale. Prognozele realizate pe baza unor astfel de modele depind fundamental de precizia măsurătorilor, iar starea sistemului este imposibil de cuantificat nu doar pe termen lung, ci chiar şi pe termen mediu.

Articolul subliniază că "aerosolii răcesc clima, fie direct, prin interacţiuni cu radiaţia solară, fie prin interacţiunea aerosoli - nori", în condiţiile în care "atenuarea sau eliminarea radiaţiilor cu unde scurte de către aerosolii atmosferici reduce radiaţia solară care ajunge la suprafaţă".

Studierea efectului aerosolilor rezultaţi din arderea combustibililor fosili a fost posibilă ca urmare a deciziilor guvernamentale de blocare a activităţilor economice într-un număr mare de ţări în perioada pandemiei de Covid.

Articolul publicat în Climate and Atmospheric Science s-a concentrat asupra situaţiei în regiuni extinse din India, Pakistan şi Bangladesh, cu o populaţie de circa 650 de milioane. Observaţiile au arătat o reducere masivă a principalilor factori de poluare antropici care persistă pentru perioade scurte în atmosferă, precum emisiile de oxizi de azot şi particulele fine ridicate în aer, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră cu persistenţă mai îndelungată, cum sunt cele de CO2, au fost afectate mult mai puţin.

Pe baza observaţiilor cu ajutorul sateliţilor, s-a observat că o reducere cu circa 7% a aerosolilor are ca efect o creştere cu circa 20 W/m2 a forţării radiative solare în primele luni de lockdown, care a fost descrisă de cercetători drept "o mare surpriză".

În cazul dioxidului de carbon atmosferic reducerea a fost de 1% în 2020, iar diferenţa a permis studierea efectelor aerosolilor asupra încălzirii climatice.

Diferenţa este foarte mare în comparaţie cu forţarea radiativă determinată de creşterea concentraţiei de CO2 în atmosferă. Într-un articol publicat de revista Nature în februarie 2015, "Observational determination of surface radiative forcing by CO2 from 2000 to 2010", disponibil la adresa https://www.nature.com/articles/nature14240, autorii arată că forţarea radiativă a creşterii concentraţiei de CO2 cu 22 ppm (0,0022 puncte procentuale) în cei 10 ani a fost de circa 0,2 W/m2, adică de 100 de ori mai redusă.

Pornind de la efectele regionale ale reducerii aerosolilor din atmosferă, autorii avertizează că "dacă acest lucru s-ar întâmpla la scară largă, aşa cum ne-am aştepta de la o trecere totală de la combustibili fosili la surse regenerabile cu emisii zero, încălzirea radiativă netă ar creşte drastic".

Noile date oferă "o oportunitate de testare a predicţiilor modelului IPCC faţă de observaţii", despre care autorii spun că "susţin în linii mari predicţiile modelului IPCC, conform cărora aerosolii au un efect net de răcire asupra climei, cu implicaţia că reducerea surselor de aerosoli ar duce la încălzirea netă".

Având în vedere "marea surpriză" reprezentată de magnitudinea neaşteptată a efectului de răcire determinat de reducerea aerosolilor din atmosferă, autorii susţin necesitatea continuării cercetărilor privind acest fenomen, mai ales că "amploarea efectului de răcire indus de aerosoli rămâne foarte incertă din cauza complexităţii compoziţiei şi a ciclurilor de viaţă ale aerosolilor".

Este vorba, aşadar, de dinamici neliniare ale "schimbărilor climatice", determinate de numeroase necunoscute incluse în alte necunoscute, inclusiv prin interacţiunea dintre factorii naturali şi cei antropici.

Oamenii de ştiinţă şi politicienii care le ignoră nu sunt decât nişte şarlatani lipsiţi de scrupule, care îşi utilizează "autoritatea" pentru terorizarea populaţiei, astfel încât să fie acceptate necondiţionat toate măsurile totalitare aplicate în numele stopării schimbărilor climatice.

Concluziile articolului arată că ştiinţa schimbărilor climatice este departe de a fi stabilită, aşa cum declară permanent "autorităţile", iar reducerea la tăcere a cercetătorilor care subminează încrederea în "religia verde" s-ar putea dovedi nu doar o "simplă" greşeală catastrofală, ci ar putea fi considerată o crimă împotriva umanităţii.