"Trebuie să uităm de creşteri de 15-25% ale cifrei de afaceri"

Reporter: Cum caracterizaţi anul economic 2016?

Ramona Jurubiţă: Creşterea economică estimată de FMI pentru 2016 se ridică la aproximativ 5%, fiind un record faţă de media europeană de aproximativ 1,8%.

Aspectul pozitiv este legat de o rată a inflaţiei mică (negativă chiar, în prima parte a anului, ca efect al diminuării cotei TVA). Prin urmare, punctul forte al anului trecut îl reprezintă creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi a capacităţii de investiţie a firmelor, veniturile populaţiei, în mod particular, crescând şi în termeni nominali, dar şi în termeni reali.

În acelaşi timp, majorarea deficitului bugetar, în principal pentru creşterea consumului, în detrimentul investiţiilor, reprezintă un punct slab al lui 2016, care cu siguranţă va avea un efect negativ pe termen mediu şi lung, întrucât o creştere bazată în principal pe consum şi nu pe investiţii nu poate fi sustenabilă.

Reporter: În 2016 au fost făcute o serie de promisiuni în domeniul fiscal, social şi nu numai, în contextul în care anul trecut a fost unul electoral. Cum consideraţi că se vor repercuta acestea în creşterea economică şi în deficitul bugetar, în anii viitori?

Ramona Jurubiţă: În 2016 s-au materializat măsuri de relaxare fiscală (cum ar fi reducerea TVA cu 4 puncte procentuale sau reducerea impozitului pe dividende cu 12 puncte procentuale) şi impactul lor bugetar negativ a fost contracarat, până acum, de creşterea economică, dar şi de o colectare relativ bună a impozitelor şi taxelor faţă de anii precedenţi (grad de colectare, totuşi, mult sub media europeană). Veniturile bugetului general consolidat au fost cu doar 2% mai mici, în termeni nominali, în primele trei trimestre ale anului 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, tocmai pentru că au crescut încasările din impozitul pe profit (+12,3%), contribuţii de asigurări sociale (+6,9%), accize (+6,4%), impozit pe salarii şi venit (+3,8%). Creşterea economică înregistrată s-a datorat inclusiv acestor relaxări fiscale, însă ea nu este o creştere organică pentru că nu are o bază reală în economie (ex. prin creşterea producţiei industriale, a exporturilor, a investiţiilor etc.).

În ceea ce priveşte noile măsuri de reducere a impozitelor şi taxelor pe viitor şi creşterile de cheltuieli bugetare, dacă într-adevăr acestea se vor materializa, evident creşterea economică va accelera, aceasta nefiind însă sustenabilă pe termen mediu, iar preţul va fi creşterea deficitului bugetar. Ar fi o altă creştere bazată pe datorii, similară celei din 2005-2008, dar de data aceasta datoriile s-ar acumula la nivelul statului, nu al persoanelor fizice.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia fiscalităţii din ţara noastră?

Ramona Jurubiţă: Evoluţia fiscalităţii este una pozitivă, mediul de afaceri a resimţit ca benefice majoritatea măsurilor de reduceri de cote şi simplificarea procedurilor de administrare a sistemului de impozite şi taxe. Desigur, mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit, dar cred că România trebuie să aleagă dacă este un stat social, şi atunci susţinerea cheltuielilor sociale se va face prin creşterea fiscalităţii, sau dacă este un stat concentrat pe dezvoltare, cu reducerea cheltuielilor publice şi fiscalitatea păstrată şi îmbunătăţită, în continuare, în primul în rând în ceea ce priveşte impozitarea muncii şi simplificarea aparatului admnistrativ.

După cum spuneam, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor rămâne semnificativ sub media europeană, dar tendinţa este una pozitivă şi în acest domeniu.

Este ironic, pentru că problema sistemului nostru fiscal nu este nivelul fiscalităţii, ci gestiunea birocratică greoaie. De la nivelul persoanelor fizice până la marii contribuabili, cu toţii cunoaştem cazuri de interpretare arbitrară, abuzivă sau chiar rău intenţionată a legilor fiscale. Avem, deci, o administraţie fiscală care generează mai mult piedici contribuabililor, iar statului - o colectare fiscală sub media europeană.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea nivelului de colectare a taxelor şi impozitelor?

Ramona Jurubiţă: Aş merge pe măsuri de stimulare a comportamentului corect al contribuabilului şi, din punctul meu de vedere, o măsură salutară ar fi crearea unui registru public (pe site-ul ANAF) al contribuabililor cu risc fiscal redus, un registru pe care l-am putea numi informal "lista albă", care să transparentizeze rezultatul analizei de risc pe care fiecare administraţie fiscală o face oricum sau ar trebui să o facă. Beneficiile includerii pe această lista ar trebui să fie mult mai stimulative pentru conformarea fiscală decât cele existente. Mă gândesc la neselectarea pentru inspecţie fiscală, rambursarea cu control ulterior la diferite impozite şi TVA, eşalonarea la plata pe 12 luni la o simplă cerere şi includerea, de exemplu, a unor bonificaţii la plata obligaţiilor sau accesul la asistenţă cotribuabili pe procedura de urgenţă.

În plus, reforma administraţiei fiscale trebuie continuată cu prioritate. Cât timp avem aceleaşi proceduri, aceeaşi birocraţie, vom avea aceiaşi datornici la stat şi aceleaşi rezultate sub standard la colectare.

Nu în ultimul rând, ştim că în momentul de faţă firmele din România raportează o cantitate enormă de informaţii, obligaţii declarative de detaliu există de mulţi ani, dar cine şi cum analizează aceste informaţii pentru a le putea utiliza în analiza de risc şi în creşterea gradului de colectare? Sunt utilizate big data analytics?

Reporter: Ce consideraţi că trebuie făcut pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE?

Ramona Jurubiţă: Pentru a creşte şi mai mult gradul de absorbţie a fondurilor UE este nevoie de necesitatea asumării responsabilităţii la nivelul factorilor decizionali primari şi secundari, debirocratizarea sistemului de management al fondurilor europene la nivel central şi eficientizarea modalităţilor de pregătire, depunere şi evaluare a cererilor de finanţare/rambursare.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia relaţiilor noastre cu organizaţiile financiare internaţionale? Consideraţi că este necesar un nou acord cu instituţiile internaţionale?

Ramona Jurubiţă: Cred că ar trebui să ne preocupăm mai mult de părerea noastră ca cetăţeni şi apoi de organizaţiile internaţionale. Creşterea pro-ciclică a deficitului bugetar este un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze în primul rând pe noi, cetăţenii români. Dacă vom mai reduce taxe şi creşte salarii/pensii, nu cred că avem nevoie de FMI sau alţii care să ne spună că un deficit bugetar de 5% nu e normal sau bun. Dacă noi nu realizăm acest lucru, nu văd cum ar putea FMI să ne ajute - cu un alt credit pentru a creşte datoria publică mai mult?

Reporter: Opinaţi că ţara noastră şi Europa, în general, a ieşit din perioada de criză economică?

Ramona Jurubiţă: România nu este în criză şi, cu unele excepţii notabile, nici Europa nu este în criză. România a avut câţiva ani consecutivi de creştere economică record în UE, deci nu putem fi pe creştere şi în criză în acelaşi timp. La nivel micro, trebuie să uităm, însă, de creşteri de 15-25% ale cifrei de afaceri. Aceasta este noua realitate, iar atunci când va veni o nouă criză economică (ciclul economic este repetitiv, din păcate), o să ne uităm în urmă cu invidie la aceşti ani.

Reporter: Mulţumesc!