Legea finanţelor din Tunisia prevede pentru 2023 o reducere a deficitului bugetar la 5,2% din PIB datorită în special unei creşteri a veniturilor fiscale, o măsură emblematică fiind impozitul pe averea imobiliară, au indicat ieri miniştri tunisieni, notează AFP, potrivit Agerpres.
Bugetul este alcătuit pe un deficit de 8,5 miliarde de dinari (2,5 miliarde de euro), sau 5,2% din PIB faţă de 7,7% pentru 2022.
Tunisia se confruntă cu criză financiară profundă care s-a tradus în ultimele luni cu penurii recurente ale anumitor produse de bază (zahăr, lapte, orez), într-un context de inflaţie galopantă de 9,8%, potrivit ultimelor date oficiale publicate la începutul lui decembrie.
Cheltuielile planificate ale statului în 2023 ar urma să ajungă la 53,9 miliarde de dinari (16 miliarde de euro), iar veniturile la 46,4 miliarde de dinari (aproape 14 miliarde de euro), a precizat ministrul de finanţe, Sihem Boughdiri.
Legea finanţelor prevede un buget total de aproape 70 de miliarde de dinari (21 de miliarde de euro), a adăugat ea în cadrul unei conferinţe de presă la Tunis în prezenţa tuturor miniştrilor guvernului condus de Najla Bouden.
Nevoile de finanţare pentru a acoperi deficitul bugetar se ridică la aproape 23,5 miliarde de dinari (7,5 miliarde de euro) pentru 2023, descris drept "un an foarte dificil" pentru Tunisia de către ministrul economiei, Samir Saied, cu o inflaţie estimată de 10,5%.
Pentru a ajunge la echilibrul bugetar, statul ar urma să recurgă la împrumuturi externe de peste patru miliarde de euro şi împrumuturi de aproximativ trei miliarde de euro pe piaţa internă.
Pentru a creşte veniturile fiscale, guvernul a implementat în special un nou impozit pe avere de 0,5% pentru imobilele a căror valoare netă depăşeşte trei milioane de dinari (900.000 de euro).
Plăţile în numerar cu o sumă echivalentă sau mai mare de 5.000 de dinari (1.500 de euro) vor fi sancţionate cu o amendă de 20% din suma plătită.
De asemenea, a fost introdusă o creştere a TVA-ului de la 13% la 19% pentru anumite profesii liberale precum avocaţii, executorii judecătoreşti şi traducătorii.
Acest buget a fost întocmit pe baza unei rate de creştere ipotetice de 1,8% şi a unui preţ mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril, precum şi a încheierii unui acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine un împrumut de aproximativ 1,9 miliarde de dolari negociat de câteva luni.