Legea insolvenţei persoanelor fizice şi cea privind darea în plată continuă să fie în atenţia specialiştilor, dar şi a debitorilor. Avocatul Gheorghe Piperea şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) organizează un tur de conferinţe în ţară, în vederea informării despre aceste două reglementări.
Legea insolvenţei persoanelor fizice a intrat în vigoare la începutul acestui an, dar nu este funcţională, conform surselor din piaţă.
Adoptată în Parlament în data de 20 mai 2015, Legea insolvenţei personale a fost amânată de mai multe ori, prima dată în decembrie 2015, pe motiv că nu există fondurile şi logistica necesare pentru aplicarea noilor reglementări, dar şi din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare.
În prima jumătate a lunii iunie 2017, Guvernul a aprobat normele metodologice pentru aplicarea acestei legi, iar în toamna anului trecut aplicarea legii a fost prorogată până la 1 ianuarie 2018.
În acest context, sursele noastre ne-au declarat: "S-a ţinut cu tot dinadinsul ca legea să intre în vigoare, dar ea nu este funcţională. Nu sunt comisii judeţene, Ministerul de Justiţie nu are ceea ce îi trebuie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) are mai puţin de 20 de angajaţi dintr-un necesar de 270 de oameni, pentru că în vara anului trecut au fost blocate angajările din sistemul bugetar. Abia fuseseră angajaţi 26 de oameni, dintre care au mai plecat în jur de 7. Între timp, au existat mai multe propuneri de amânare a legii, dar nu s-a dorit ca ea să fie amânată, deşi nu se poate aplica".
Conform surselor noastre, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a angajat 600 de oameni, ANPC putând să facă angajări în baza unui memorandum: "ANPC a făcut un memorandum încă de când Mihai Fifor era ministrul economiei, însă acesta stă pe masa ministerului de resort fără să fie semnat".
Textul legislativ prevede ca cetăţenii aflaţi în incapacitate de plată a datoriilor nu din vina lor să îşi poată reeşalona obligaţiile de plată pe baza unui plan de redresare financiară, pe o perioadă de cinci ani, ce poate fi prelungită cu 12 luni. Potrivit legii, debitorul poate solicita începerea procedurii de insolvenţă dacă este în incapacitatea de a-şi achita datoriile în decurs de 90 de zile de la data scadentă a acestora. Astfel, cei care îşi declară insolvenţa sunt protejaţi de executarea silită şi orice astfel de procedură aflată în curs de desfăşurare se suspendă pe durata insolvenţei, conform textului legislativ. De asemenea, nu se vor acumula dobânzi penalizatoare, penalităţi sau alte tipuri de costuri suplimentare la datoriile existente la data deschiderii procedurii.
Referitor la Legea dării în plată, Curtea Constituţională a României (CCR) a hotărât, în noiembrie 2016, că debitorii care notifică banca pentru darea în plată a imobilului pus garanţie, în vederea stingerii datoriei, să meargă în instanţă, urmând ca judecătorii să stabilească asupra principiului impreviziunii. Decizia Curţii Constituţionale a fost în favoarea băncilor, pentru că, până în prezent, nu au fost foarte multe dări în plată.
După ce judecătorii CCR au decis că instanţa va hotărî pe marginea notificărilor de dare în plată, riscurile aferente acestei reglementări din sectorul bancar s-au diminuat, a spus, la vremea respectivă, recent, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Şeful BNR preciza că Banca Centrală a trimis către Parlament cinci amendamente pe marginea Legii dării în plată, trei dintre acestea fiind preluate în textul de lege, iar unul din cele două rămase, respectiv rezolvarea caz cu caz, fiind preluată de CCR.
Înainte ca Legea dării în plată să fie adoptată, Guvernatorul BNR a spus că proiectele legislative din domeniul bancar presupun, în premieră, un risc sistemic sever nemaiîntâlnit în ultimii 26 de ani.
Prima dintre conferinţele itinerante dedicate informării cu privire la cele două legi se va desfăşura în 29 iunie la Iaşi, în cadrul ei urmând să aibă alocuţiuni avocaţi, reprezentanţi ai ANPC, practicieni în insolvenţă, precum şi reprezentanţi ai notarilor şi executorilor judecătoreşti, "într-un demers de descifrare, explicare şi raport asupra modului în care consumatorii se pot adresa autorităţilor în vederea aplicării acestor legi cu un profund caracter social", conform invitaţiei la acest eveniment. Organizatorii precizează că obiectivul lor este familiarizarea cetăţenilor din diferite oraşe ale ţării cu drepturile pe care le au în conformitate cu prevederile celor două legi.
1. Legi care se aplica dupa bunul plac al judecatori
(mesaj trimis de Mihaela în data de 15.06.2018, 09:19)
Am apelat si eu la legea DIP, sunt din Alba Iulia,din pacate am pierdut pe fond astept motivarea sa pot face recurs,din pacate in Alba Iulia judecatorii sunt de partea bancilor,nu am auzit de nici un proces castigat de catre debitori,asta ma ingrijoreaza,bancile au potential financiar,ne asupresc de atatia ani si nici macar printr-o lege nu putem fi liberi.Mentionez ca din 2007 pana acuma mi-am platit creditul luat si sunt dispusa sa dau si apartamentul,cu toate acestea nu putem fi liberi.