Ucraina: Două zile de doliu naţional, după moartea a cel puţin 46 de oameni

• Update 13:05 Băsescu, despre Ucraina: "S-a discutat demult în CSAT, Ponta nu şi-a dat seama când"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri seară, că situaţia Ucrainei a fost discutată demult în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), dar premierul Victor Ponta nu şi-a dat seama când, Băsescu făcând aceste afirmaţii ca reacţie la cele spuse de Ponta, că va propune subiectul spre dezbatere la viitoarea şedinţă a CSAT.

"S-a discutat demult, dar nu şi-a dat seama când" a spus Băsescu, la ieşirea dintr-un restaurant.

Întrebat dacă îl va susţine pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale, şeful statului a răspuns: "E, asta-i bună".

---

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a semnat ieri un decret prin care instituie două zile de doliu naţional şi trei în Odesa, după ce 46 de persoane au murit în confruntările dintre armată şi partizanii Kievului pe de o parte, şi separatiştii proruşi de cealaltă parte, autorităţile acuzând diverse grupuri de luptători din Transnistria de participare la violenţe, scrie presa din Republica Moldova.

Astfel, Serviciul ucrainean de Informaţii susţine despre confruntările sângeroase din Odesa că au fost organizate cu participarea unor grupări militare din Transnistria, coordonate de grupuri diversioniste din Rusia. Totodată, susţin ofiţerii de informaţii, acţiunile au fost finanţate de foşti aliaţi ai preşedintelui demis Victor Ianukovici.

"Diversioniştii din Federaţia Rusă au controlat acţiunile la care au participat grupări militare ilegale din regiunea nerecunoscută Transnistria", a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului ucrainean de Securitate, Katerina Kosareva.

Potrivit celor mai recente estimări oficiale, bilanţul morţilor este de 46 de oameni, dintre care între 5 şi 10 ar fi din regiunea transnistreană, iar 15 din Federaţia Rusă. Printre victime, se numără Viaceslav Markin, membru în Consiliul Local din Odesa. Edilul a decedat la spital, după ce a fost rănit vineri în violenţele din oraş. Până la închiderea ediţiei, numărul răniţilor se ridica la 214, dintre care 25 în stare gravă.

Casa Sindicatelor din Odesa (oraş din sudul ţării, port la Marea Neagră) a fost incendată în timpul confruntărilor dintre militanţii proruşi baricadaţi înăuntru şi susţinătorii guvernului de la Kiev, care veniseră să elibereze instituţia. Separatiştii au ocupat clădirea după ce o tabără a lor fusese incendiată de adversari. Insurgenţii au deschis focul împotriva celor rămaşi în stradă, care, la rândul lor, au aruncat cu sticle incendiare. Când imobilul a fost cuprins de flăcări, unii oameni au încercat să se salveze, sărind prin ferestre. Totuşi, mulţi au rămas captivi şi au murit asfixiaţi sau arşi de vii, fiind descoperite 42 de cadavre carbonizate. Forţele de ordine au arestat aproximativ 160 de suspecţi.

Ciocnirile izbucniseră între un grup de separatişti proruşi şi două grupuri de microbişti ucraineni, care se alăturaseră celor care manifestau pentru unitatea Ucrainei. Conform martorilor, protestatarii proruşi au tras cu arme pneumatice şi de foc, iar la locul incidentului au fost găsite mai multe gloanţe, inclusiv de la automate Kalaşnikov.

Situaţia nu este izolată. Din clădirile oficiale ocupate în ultimele săptămâni, răzvrătiţii au scos lansatoare de rachete şi mitraliere ca să se apere de asalturile armatei.

• Şi estul Ucrainei fierbe

Lucrurile nu stau bine nici în zona de est a ţării, unde armata a lansat noi ofensive în oraşele Slaviansk şi Kramatorsk, forţând miliţiile proruse să elibereze, în această dimineaţă, şapte dintre cei opt observatori militari internaţionali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), capturaţi pe 25 aprilie sub acuzaţia de spionaj. De asemenea, au fost lăsaţi să plece cinci ofiţeri ucraineni luaţi ostatici împreună cu ei.

Primul dintre observatori, un suedez despre care se spunea că ar fi bolnav de diabet, fusese eliberat pe 28 aprilie. Acesta a plecat împreună cu doi negociatori OSCE.

În cursul zilei de vineri, separatiştii din Slaviansk au doborât două elicoptere ale armatei, cei doi piloţi pierzându-şi viaţa.

• Rusia susţine că şi-a pierdut influenţa asupra separatiştilor

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, a declarat, ieri, că organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina pe 25 mai "ar fi absurdă, în contextul intensificării violenţelor", subliniind că Moscova nu mai poate convinge militanţii proruşi să predea armele.

"Rusia nu ştie ce poziţie să aibă faţă de situaţia din Ucraina. Moscova a pierdut influenţa asupra comunităţilor rusofone din Ucraina şi nu mai poate convinge militanţii să predea armele. Kievul şi susţinătorii occidentali provoacă vărsarea de sânge şi poartă responsabilitatea directă", a comentat Peskov.

• SUA fac apel la dialog între cele două tabere

Departamentul de Stat din SUA a transmis că "violenţa şi dezordinea care au condus la atât de mulţi morţi şi răniţi sunt inaceptabile", cerând celor două părţi "să conlucreze pentru restaurarea calmului, legii şi ordinii".

• Ponta: "Situaţia din Ucraina,cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani pentru România"

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri după-amiază, în Craiova, că situaţia din Ucraina, "care se agravează de la o zi la alta", constituie pentru ţara noastră "cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani", prim-ministrul adăugând că România trebuie să fie cât mai bine pregătită pentru toate provocările de la graniţă, relatează Mediafax.

Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii la Fabrica de Avioane din Craiova, unde le-a spus reprezentanţilor uzinei că, "deşi ne paşte un război", vestea bună pentru ei este că vor avea comenzi.

Ponta s-a urcat la manşa unui avion IAR 99 Şoim şi i-a întrebat pe reprezentanţii uzinei ce echipamente militare poate transporta un asemenea aparat, demnitarul primind explicaţii de la aceştia cu privire la posibilităţile avionului de a transporta tehnică militară.

Prim-ministrul a precizat: "Vreau să fim cât de bine pregătiţi se poate pentru toate provocările de la graniţa de răsărit. Vreau ca România să fie pregătită alături de aliaţii NATO să asigure cu responsabilitate siguranţa viitorului României şi în acelaşi timp vreau ca în următorul CSAT să pregătim, şi din partea guvernamentală, şi din partea celorlalte instituţii ale statului, o analiză şi o strategie referitoare la modalitatea prin care putem să protejăm identitatea şi drumul european al Republicii Moldova. Este o situaţie extrem de gravă ce se întâmplă acum în Ucraina. E din ce în ce mai rău în fiecare zi. Este cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani pentru România. Acum vedem că decizia de a intra în NATO, pe care până acum nu am simţit-o ca fiind un beneficiu, de data aceasta se dovedeşte că va fi o decizie corectă, iar România are capacitatea, militar şi strategic, de a-şi îndeplini toate obligaţiile, în primul rând faţă de populaţie, cât şi către întreaga alianţă şi vine aici şi ca o extensie a responsabilităţii noastre faţă de românii de pe malul celălalt al Prutului".

Şi la Rovinari, Ponta afirmase că România trebuie să se afle permanent, în această perioadă, "într-o stare de atenţie".

La Craiova, întrebat ce înseamnă o astfel de situaţie, premierul a răspuns că a vrut să evite termeni precum "alertă", care ar putea induce o stare de panică în rândurile populaţiei.

"Am folosit un termen nejuridic, de < stare de atenţie >, pentru că, juridic, nu vreau să vorbesc de alertă. Înseamnă că suntem în permanenţă în coordonare şi dialog permanent cu partenerii noştri americani şi europeni şi suntem tot timpul pregătiţi să avem o poziţie comună şi să ne facem partea din obligaţii care revine României în calitate de membru NATO", a mai spus premierul.

• Ponta: "România nu este ameninţată"

Tot ieri, Victor Ponta afirmase, la Târgu Jiu, că că va propune ca în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să existe "o analiză foarte clară" a instituţiilor statului, inclusiv a serviciilor de informaţii, despre ceea ce va putea face ţara noastră ca să sprijine Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina.

Prim-ministrul a afirmat: "România nu este în niciun fel ameninţată, dar regiunea e un focar de pericol şi trebuie să facem tot ce ţine de noi pentru a asigura integritatea şi securitatea Republicii Moldova".

Despre suplimentarea bugetului Armatei în contextul confruntărilor din Ucraina, Ponta a relatat că a fost deja hotărât ca Ministerul Apărării Naţionale (MApN) să beneficieze de o alocare suplimentară de 700 milioane lei, pentru modernizare, retehnologizare şi întreţinere.

Întrebat despre informaţiile furnizate de presa rusă, potrivit cărora România nu ar rezista mai mult de 30 de minute în faţa unui război, Ponta a răspuns: "Ar rezista mult mai mult".

"Tocmai pentru că vreau să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi în pericol, luni, împreună cu ministrul Mircea Duşa, vom face o analiză şi vom pregăti pentru prima şedinţă a CSAT toate datele şi strategia pentru a da asigurări populaţiei Romaniei şi fraţilor de pe peste Prut. Niciun român nu e în pericol, dar investiţii suplimentare şi o strategie sunt absolut necesare", a explicat Ponta.

Şeful Executivului a precizat că şedinţa CSAT o stabileşte preşedintele, premierul urmând să propună, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului, să fie făcută o analiză despre ce va putea face ţara noastră ca să sprijine guvernul Republicii Moldova.

"Preşedintele o stabileşte, noi vom propune. În calitatea mea de vicepreşedinte al CSAT, voi propune ca obligatoriu să avem din partea tuturor instituţiilor statului, nu doar cele guvernamentale, ministere, ci şi din partea serviciilor de informaţii, o analiză foarte clară apropo de ceea ce putem şi trebuie să facem pentru a sprijini guvernul pro-european şi guvernul legitim al Republicii Moldova", a mai spus Ponta.

Joi, Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale, declara, despre temerile legate de un conflict militar în Ucraina, că este vorba doar de "un război psihologic în capcana căruia nu trebuie să cădem" şi că România este un stat puternic, cu sistemul naţional de securitate asigurat. Tot joi, Mircea Duşa anunţa că MApN va beneficia de o rectificare pozitivă în acest an, care îi va creşte bugetul la peste 1,5% din PIB şi că majoritatea banilor va merge către înzestrarea Armatei, ministrul precizând că a discutat deja la fabricile de armament din Cugir despre viitoare contracte.