UCRAINA: Vicepremier Doneţk: "Armistiţiul, practic, nu mai există"

Actualizare 14:05 Rusia ar putea trimite al treilea convoi umanitar în estul Ucrainei, până la sfârşitul săptămânii

"Suntem pregătiţi să trimitem până la sfârşitul acestei săptămâni un nou convoi umanitar în sud-estul separatist al Ucrainei", a anunţat astăzi ministrul adjunct rus pentru situaţii de urgenţă, Vladimir Stepanov, precizând că această acţiune ar putea avea loc periodic pentru a ajuta populaţia din această regiune.

"Un convoi cu ajutor umanitar permite soluţionarea problemei pentru un anumit timp. După calculele noastre, este vorba de două-trei săptămâni. Trebuie însă continuată această activitate şi ea ar trebui să aibă loc periodic", a declarat ministrul în faţa senatorilor ruşi, după cum transmite RIA Novosti.

Primul convoi umanitar rus, format din 280 de camioane, a fost trimis în estul Ucrainei la 22 august fără să fi primit în prealabil acordul Kievului şi al inspectorilor Crucii Roşii, provocând critici din partea Ucrainei şi a aliaţilor săi occidentali. Kievul a calificat atunci acţiunea Rusiei drept o invazie directă, o poziţie susţinută de NATO, SUA şi mai multe state europene. Un al doilea convoi a ajuns sâmbăta trecută la Lugansk şi a transportat 2.000 de tone de ajutoare, constând în principal în cereale, zahăr, medicamente, conserve.

---

Armistiţiul s-a terminat de fapt în urmă cu două zile, a declarat azi pentru Ria Novosti "prim-vicepremierul" autoproclamatei "republici populare" Doneţk, Andrei Purghin, transmit surse din presă.

"Eu cred că nu există niciun armistiţiu. Sunt utilizate intens arme grele. Patru din cele opt cartiere din Doneţk sunt bombardate în mod constant. Recent un proiectil a lovit un autobuz plin cu pasageri", a declarat Purghin, sugerând responsabilitatea forţelor ucrainene pentru încălcarea acordului de încetare a focului intrat în vigoare la 5 septembrie, în aceeaşi zi în care a fost semnat la Minsk.

"Cu două zile în urmă, la staţia de autobuze Harţizsk a căzut ceva imens, formând un crater cu un diametru de 6 metri şi o adâncime de 2,5 metri. Din acel moment s-a început utilizarea armelor grele", a indicat el, adăugând că până atunci partea ucraineană nu a folosit arme grele şi a permis restabilirea comunicaţiilor şi rezolvarea unor probleme de ordin umanitar.

"Astăzi, situaţia este tristă. Ea diferă totuşi de situaţia de dinainte de armistiţiu, când Ucraina, cu un avânt proletar, scuipa pur şi simplu în noi cu muniţie de război. Acum mai puţin, dar şi atât e suficient", a mai spus el.

Cu toate acestea, liderul separatist a pledat pentru continuarea dialogului cu autorităţile de la Kiev.

"Cred că procesul de negocieri ar trebui să continue. Fără un proces de negocieri, nu va exista niciun rezultat, fie şi pe o temă de nivel minim", a pledat "prim-vicepremierul" republicii Doneţk.

În acelaşi context, el a subliniat că în virtutea acordului de la Minsk a început un proces real de schimb de prizonieri între armata ucraineană şi rebeli.

La mai puţin de o zi după ce parlamentul unicameral ucrainean a adoptat două legi privind situaţia din sud-estul ţării, marcată de peste cinci luni de ostilităţi secesioniste, deputaţi ai formaţiunii Batkivşcina (Patria) a fostului premier Iulia Timoşenko au cerut invalidarea atât a legii cu privire la statutul special pentru regiunea Donbas, cât şi a legii privind amnistierea condiţionată a rebelilor pe motiv că respectivele proiecte au fost votate prin încălcarea regulamentului Radei.

Legile adoptate în ajun de Radă au fost aspru criticate de lideri naţionalişti, între care liderul Partidului Radical din Ucraina, Oleg Liaşko. Potrivit acestuia, parlamentul ucrainean a votat "în regim secret" legea privind statutul special al Donbasului, pe care a catalogat-o drept o "escrocherie a secolului".

"Afacerea secolului în Rada Supremă. Tabloul electronic nici măcar nu a afişat modul în care a decurs votarea. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în toţi cei 23 de ani de independenţă. Dacă Ianukovici ar fi votat aşa cum votează astăzi Poroşenko, el ar fi fost la putere", a declarat Liaşko, care l-a acuzat pe actualul preşedinte ucrainean de "capitulare" în faţa separatiştilor.

În acelaşi timp, Igor Gryniv, consilierul preşedintelui Poroşenko, a explicat că legile adoptate ieri reprezintă doar o etapă a reglementării paşnice a situaţiei din estul ţării şi ar putea fi abolite peste şase luni dacă autorităţile reuşesc să restabilească ordinea în estul ţării.

Legea privind acordarea de prerogative extinse pe o perioadă de trei ani la nivel de "raioane, consilii municipale, consilii săteşti", în regiunile Doneţk şi Lugansk, precum şi legea amnistiei condiţionate constituie o etapă pe calea soluţionării paşnice a situaţiei din Donbas, a insistat el, subliniind caracterul provizoriu al acestora.

"Legea îşi pierde valabilitatea peste trei ani, dar ar putea fi abolită chiar şi peste şase luni dacă ordinea va fi restabilită sau ar putea să fie valabilă doar un an", a apreciat acesta.

Analizând conţinutul legii despre statutul special, consilierul prezidenţial a indicat că aceasta prevede mai multe prerogative doar pentru comunităţi separate, cum ar consilii săteşti, locale, municipale şi nicidecum formarea unor asociaţii.

"Descentralizare nu în limitele unei regiuni, ci în cadrul a doar unor organisme ale puterii de stat. Nu este vorba nici de Doneţk, nici de Lugansk ca regiuni. Nu se formează niciun fel de ţinut, nimic de genul acesta nu se creează", a mai spus Igor Gryniv, indicând că adoptarea celor două legi, incluse în înţelegerile de la Minsk, era importantă pentru a se putea trece la punctul trei al acestor înţelegeri - retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.