UE deschide bătălia bugetului post-Brexit

În proiectul pe care îl va dezvălui miercuri în vederea bugetelor pos-Brexit ale Uniunii Europene (UE), Comisa Europeană (CE), va avea propuneri conctrente, mult mai dure, precum tăieri de fonduri europene, noi condiţii de eligibilitate, creşterea contribuţiilor naţionale, relatează AFP.

Odată cu propunerea sa, Bruxellesul lansează o cursă contra cronometru, îndemnând statele membre şi Parlamentul European (PE) să-şi încheie negocierile înaintea alegerilor europene din mai 2019, la două luni după "divorţul" cu regatul Unit.

Este vorba despre o provocare, având în vedere divergenţele şi liniile roşii deja afişate de anumite state, grijulii să nu bage mai mult mâna în buzunar sau să păstreze părţi din buget de care beneficiază în prezent, în perioada 2021-2027.

Ele "vor fi nevoite să-şi asume ambiţiile afişate în vederea relansării UE" în 27 de state membre după Brexit, avertizează un reprezentant care a participat la pregătirea viitorului "cadru financiar plurianual" în cadrul Comisiei lui Jean-Claude Juncker.

De această dată, plecarea Londrei face ecuaţia şi mai complexă, lăsând o "gaură" de 12-14 miliarde de euro pe an în finanţele europene, potrivit estimărilor Bruxellesului.

Ruptura cu acest "contributor net" pică cu atât mai rău, cu cât UE caută să finanţeze noi politici, în domeniul Apărării sau migraţiei.

Cu scopul de a proteja mai bine frontierele externe ale UE, CE vrea astfel "să-şi crească mai mult de cinci ori" efectivele agenţiei Frontex după 2020, şi să le aducă la aproape 6.000, potrivit unei surse europene.

Soluţia este un amestec de economii şi de noi resurse, pledează comisarul Bugetului, germanul Gunther Oettinger, care doreşte ca bugetul să poată să urce de la 1% cât este în prezent la "între 1,1 şi 1,2%" din VNB al UE.

"Vor fi necesare tăieri", a avertizat el, vizând Politica Agricolă Comună (PAC), un pilon istoric al construcţiei europene, şi fondurile de coeziune plătite regiunilor celor mai sărace - două domenii care reprezintă 37% şi, respectiv, 35% din bugetul UE.

Comisia va propune "reduceri modeste", "sub zece procente", potrivit unei surse europene. Ele vor fi însă dificil de acceptat în mai multe ţări, şi mai ales în Franţa, ai cărei agricultori sunt principalii beneficiari ai ajutoarelor directe în cadrul PAC.

Parisul este pregătit să apere o "reformă destul de substanţială", însă "plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată", avertizează o sursă diplomatică.

Ţările din Europa de Est se opun tăierilor din fondurile de coeziune, care ar putea să fie reoritentate către ţări cu un nivel de şomaj mare în rândul tinerilor, ca Spania sau Italia.