UE îndeamnă China la concesii dacă vrea să încheie un acord cu privire la investiţii

Uniunea Europeană (UE) îndeamnă China să-şi deschidă mai mult piaţa întreprinderilor europene, dacă vrea să încheie un acord cu privire la investiţii până la sfârşitul lui 2020, şi se declară îngrijorată de situaţia din Hong Kong şi de soarta musulmanilor uiguri, relatează AFP şi News.ro

Într-o videoconferinţă, luni, cu preşedintele chinez Xi Jinping, liderii UE au cerut să trimită "observatori independenţi" în provincia Xinjiang, unde Beijingul este acuzat că internează uiguri la scară mare.

Considerând China un partener inevitabil şi, în acelaşi timp, un "rival strategic", UE dă asigurări că vrea "să coopereze", apărându-şi totodată interesele şi valorile. În centrul actualelor discuţii cu Beijingul se află un ambiţios acord cu privire la investiţii - aflat în negocieri de şapte ani.

Va fi încheiat în decembrie? "Mai sunt multe de făcut", a recunoscut în faţa presei preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, în urma summitului virtual, la care au participat de asemenea cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Consiliului European Charls Michel, reprezentantul Celor 27.

"Noi luăm foarte în serios faptul de a avea acces pe piaţa chineză şi de a da jos barierele (...). China este cea care trebuie să ne convingă că merită să încheiem un acord", a subliniat ea.

Acest acord cu privire la investiţii urmează să permită, potrivit europenilor, ca întreprinderile lor să fie tratate în China la fel cum sunt tratate întreprinderile chineze în UE. Cei 27 cer o mai bună respectare a proprietăţii intelectuale, sfârşitul transferurilor de tehnologie impuse firmelor străine în China şi al subvenţiilor excesive acordate întreprinderilor publice chineze.

Iniţial, Germania, care deţine preşedinţia semestrială a UE, voia să vadă încheiat acest acord în cadrul unui summit la Lepzig (est), în septembrie, la care să ia parte cele 27 de state membre UE şi Chhina. Însă, din cauza pandemiei covid-19, summitul s-a transformat în videoconferinţă în format redus, iar data la care se speră să se ajungă la un acord a fost amânată la sfârşitul anului.

UE consideră de-acum că mingea este în terenul Chinei, recunoscând totodată că s-au înregistrat progrese din iunie. Von der Leyen a apreciat că China trebuie să facă mai mult, de exemplu, "în sectorul telecomunicaţiilor, dar şi în cel al automobilului" în privinţa deschiderii pieţei.

"Europa trebuie să fie un actor, nu un teren de joc" pentru firmele chineze, a subliniat Charles Michel.

Un semnal pozitiv este faptul că UE a anunţat că a semnat, în urma undei verzi a Celor 27, acordul încheiat la sfârşitul lui 2019 vizând apărarea a 100 de indicaţii geografice protejate (IGP) europene şi a tot atâtea denumiri chineze.

"ÎNGRIJORĂRI GRAVE"

Alt dosar aflat pe masă este cel al modificărilor climatice, iar în contextul în care UE îşi dă ca obiectiv o neutralitate a carbonului în 2050, europenii vor să determine Beijingul să-şi consolideze ambiţiile şi să vizeze o neutralitate a carbonului în 2060 - un vârf de emisii de CO2 în 2025 şi să nu mai construiască centrale pe cărbune.

"China este unul dintre partenerii-cheie în vederea reducerii emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră. UE ridică ştacheta sus şi contează pe China să facă la fel", a comentat Michel.

În contextul în care acest summit intervine pe fondul războiului comercial şi diplomatic între Beijing şi Washington, UE încearcă să găsească un echilibru, avansându-şi interesele economice şi afirmându-şi totodată poziţia cu privire la drepturile omului.

"Ne reiterăm îngrijorările cu privire la tratarea de către China a minorităţilor din Xinjiang şi Tibet şi cu privire la soarta rezervată apărătorilor drepturilor omului şi unor jurnalişti (...). Unul dintre punctele importante de azi este posibilitatea de a efectua vizite" cu observatori în regiunile respective, a insistat Charles Michel.

Statele Unite au impus sancţiuni ţintite unor lideri politici, entităţi şi întreprinderi implicate în Xinjiang.

De asemenea, europenii i-au transmis lui Xi Jinping îngrijorările lor persistente cu privire la situaţia din Hong Kong, unde aplicarea unei noi legi a securităţii constituie, în opinia lor, un atac asupra libertăţilor teritoriului semiautonom.

Cei 27 au decis deja să limiteze exporturile de echipament ce poate fi folosit în supraveghere şi reprimare la Hong Kong.

Această lege "continuă să alimenteze îngrijorări grave (...). Vocile democratice de la Hong Kong trebuie să fie auzite, drepturile protejate, iar autonomia apărată", a subliniat Michel.