UE: Turcia face regrese în continuare în privinţa reformelor, iar şansele sale de aderare sunt negative

Comisia Europeană a afirmat marţi că intenţia Turciei de a se alătura blocului comunitar "a ajuns într-un blocaj" din cauza deficienţelor democratice serioase, avertismentul fiind parte a celui mai critic raport anual al instituţiei de când Ankara a început discuţiile pentru aderare în urmă cu 16 ani, informează news.ro.

Comisia Europeană a declarat că guvernul preşedintelui Tayyip Erdogan a supravegheat o eroziune continuă a democraţiei şi a statului de drept şi a ignorat recomandările UE de anul trecut.

Raportul sugerează, de asemenea, pentru prima dată că Ankara nu mai este serioasă în ceea ce priveşte realizarea reformelor susţinute de UE, chiar dacă Erdogan a susţinut în aprilie obiectivul aderării depline la UE, ambele părţi încercând să îmbunătăţească relaţiile tensionate.

"Nu au fost abordate îngrijorările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democraţiei, statul de drept, drepturile fundamentale şi independenţa sistemului judiciar. Au existat şi mai multe regrese în multe domenii. În circumstanţele actuale, negocierile Turciei de aderare s-au oprit efectiv", a spus Comisia.

Ankara nu a oferit niciun răspuns imediat la acest raport.

În trecut, Turcia a afirmat că criticile UE asupra istoricului său sunt nedrepte şi disproporţionate.

Aliată a NATO, Turcia îşi negociază aderarea la UE din 2005, după reformele economice şi politice care au făcut din ea o importantă economie de piaţă emergentă şi partener comercial.

Dar, de la răspunsul dur al lui Erdogan la o tentativă de lovitură de stat în iulie 2016, căile UE şi ale Turciei au devenit brusc divergente, în pofida unor relaţii diplomatice mai bune de la începutul anului 2021.

Epurarea oponenţilor, lansată la jumătatea anului 2016, continuă, se spune în raport, menţionând "restricţiile pe scară largă impuse activităţilor jurnaliştilor, scriitorilor, avocaţilor, academicienilor, apărătorilor drepturilor omului şi vocilor critice".

Ankara spune că măsurile sale de securitate sunt necesare, având în vedere gravitatea ameninţărilor cu care se confruntă Turcia, care împarte frontierele terestre cu Irakul şi Siria.

Creşterea puterilor prezidenţiale ale lui Erdogan începând cu 2017, despre care UE spune că nu au suficiente controale democratice, şi politica sa externă mai puternică au tensionat, de asemenea, relaţiile în cadrul blocului şi al NATO.

În raportul său din 2021, Comisia a pus sub semnul întrebării "capacitatea Turciei de a-şi asuma obligaţiile de aderare" şi a declarat că Ankara a continuat reformele în domenii de la economie la statul de drept "pe o bază destul de ad hoc".

Depinde de cele 27 de state membre ale UE, nu de Comisie, să decidă dacă cererea Turciei de aderare la UE ar trebui anulată oficial. Mulţi cred că UE ar trebui să aibă cu Turcia într-o relaţie diferită, mai largă, bazată pe legături comerciale mai profunde.