Ultimatum la UDMR. Sau la PNL? Sau dublu şantaj?

Preşedintele Klaus Iohannis s-a dezlănţuit. Cu certitudine, la presiunea Comisiei Europene. Împotriva UDMR. Legat de fulminantul discurs al lui Viktor Orban. Şi o face în stil timativ. Atât la adresa UDMR, cât şi la adresa PNL. Care pot fi consecinţele?

Maestrul Ion Cristoiu nu a ratat acest eveniment. Şi a făcut o analiză profundă şi extrem de interesantă. Plecând de la o premisă cât se poate de corectă. Şi anume că UDMR, care şi-a exprimat solidaritatea cu Viktor Orban şi chiar admiraţia pentru acesta, nu va retracta. Şi în niciun caz nu va întoarce armele împotriva premierului de la Budapesta. Iar PNL, forţat de preşedinte să ia o atitudine tranşantă, este de presupus că va încerca să forţeze scoaterea UDMR de la guvernare. Şi ruperea coaliţiei. Analiza lui Cristoiu mă obligă ca, la rândul meu, să-mi exprim un punct de vedere uşor diferit.

Mai marii UE, după opinia mea, s-au opărit, nu atât pentru o afirmaţie discutabilă din finalul discursului lui Viktor Orban legată de rasa maghiară, cât de analiza extrem de dură şi de bine argumentată a uriaşelor vulnerabilităţi, acumulate în ultimii ani, în mecanismele Uniunii Europene. O analiză mai dură şi în acelaşi timp mai pertinentă, decât a fost făcută vreodată. Cumva, birocraţia bruxelleză trebuiau să îi dea peste degete lui Viktor Orban. Şi l-au angajat pe post de gâde pe preşedintele Klaus Iohannis. Iar Iohannis s-a executat. Acum, în aceeaşi logică ar trebui să se execute şi UDMR. Adică să abjure. Ceea ce este clar că nu se va întâmpla. Iar aici intervine a doua somaţie. Partidul prezidenţial trebuie să pună piciorul în prag. Nu ajung simple declaraţii critice la adresa liderilor UDMR, care au acceptat senin şi apoi au aplaudat discursul lui Viktor Orban. Iar UDMR nu se va dezice. În aceste condiţii, PNL are obligaţia, se poate lesne deduce, să forţeze ruperea coaliţiei prin scoaterea UDMR de la guvernare. Dar cum ar putea să facă acest lucru?

Ejectarea UDMR din coaliţia de guvernare nu se poate face fără acordul PSD. Este la mintea cocoşului, însă, că PSD, care se pregăteşte, în baza ,,rotativei", să aducă un premier la palatul Victoria, nu va accepta să se vulnerabilizeze. Şi să rămână, în viitor, la mâna PNL. Sau, şi mai grav, nu va accepta să contribuie în vreun fel, în plin război, la graniţele noastre la declanşarea unei grave crize politice. Iar dacă PNL nu iese din cuvântul lui Iohannis, iar PSD rămâne ferm pe poziţii, ce urmează?

Urmează, fie că preşedintele Klaus Iohannis va fi transformat într-un actor politic de mâna a şaptea, la finalul celui de-al doilea mandat al său fiind total compromis, fie că PNL, rămânând solidar cu şeful său, va părăsi guvernarea.

Şi se poate ajunge astfel, pe o scurtătură, fix la scenariul pe care l-am distribuit vineri.