UN AN DE LA STAREA DE URGENŢĂ Pandemia în valul trei, sistemul medical nereformat, mediul antreprenorial fără finanţare

168 de persoane infectate cu Covid-19 (între 26 februarie şi 16 martie 2020, ora 18), 9 pacienţi vindecaţi şi externaţi, 3078 persoane în carantină şi 14.845 izolaţi la domiciliu. Acestea au fost cifrele comunicatului oficial din 16 martie 2020, când în ţara noastră a intrat în vigoare decretul prezidenţial prin care se instaura starea de urgenţă. Stare care a fost prelungită de preşedintele Klaus Iohannis încă o lună, până pe 15 mai, şi care a fost marcată în cele 60 de zile de 12 ordonanţe militare şi de o bâlbâială permanentă a autorităţilor în privinţa restricţiilor impuse.

Cert este că la 15 mai 2020, în ţara noastră, după cele 60 de zile de stare de urgenţă, aveam 16.437 de cazuri de persoane infectate cu virusul Covid - 19 (faţă de cele numai 168 din 16 martie) şi 1056 de pacienţi decedaţi (faţă de zero decese în 16 martie). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 9370 au fost declarate vindecate şi externate. 219 pacienţi se aflau la ATI, în carantină instituţionalizată erau 14.441 de persoane, iar alte 14.791 de persoane se aflau în izolare la domiciliu, sub monitorizare medicală.

La toate acestea adăugăm şi scăderea economiei, în trimestrul al doilea (din cele 90 de zile, 45 sunt de stare de urgenţă, între 1 aprilie şi 15 mai 2020) cu 12,3% faţă de primele trei luni ale respectivului an şi cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. Scădere cauzată de oprirea temporară a activităţii multor companii, inclusiv din industria auto, pe fondul restricţiilor impuse prin ordonanţele militare.

Situaţia de mai sus pare să nu îl deranjeze deloc pe fostul prim-ministru, din acea perioadă, Ludovic Orban, care acum, la un de pandemie, când înregistrăm o medie de aproape 4500 de cazuri de infectare pe zi, doreşte să flexibilizeze, din postura de preşedinte al Camerei Deputaţilor, măsurile restrictive stabilite de guvernul Cîţu prin hotărârea de prelungire a stării de alertă adoptată săptămâna trecută.

"Se poartă discuţii privind îmbunătăţirea măsurilor, mai bine zis flexibilizarea lor. Este subiectul pe care l-am discutat în cadrul Biroului Politic Naţional al PNL, când un coleg şi-a exprimat nemulţumirea despre introducerea focarelor în calculul ratei de incidenţă privind infectarea cu Sars-Cov 2. Această introducere a focarelor a mărit rata de incidenţă în anumite localităţi, dar aşa scrie în hotărârea de guvern", a declarat, ieri, după şedinţa la vârf a liberalilor, preşedintele PNL, Ludovic Orban. Adică exact cel care, în noiembrie, înaintea alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, scotea din calcularea ratei de incidenţă a infectărilor numărul de cazuri înregistrate în focare (centre de îngrijire a persoanelor vârstnice, centre sociale etc.).

În schimb, partenerii de coaliţie consideră că restricţiile actuale trebuie menţinute şi trebuie continuată campania naţională de vaccinare anti-Covid.

"Se demonstrează şi în prezent, la un an distanţă, că măsurile de restricţie, dar şi purtarea măştii în spaţiile publice aglomerate, rămân o soluţie cu impact real în reducerea răspândirii Covid-19. Aceste măsuri au fost aplicate nu doar în România, ci şi în majoritatea statelor europene şi la nivel global. Acest ultim an a fost extrem de dificil, cu multe sacrificii şi provocări, pentru copii, tineri, angajaţi, pensionari şi agenţi economici deopotrivă. Viaţa de zi cu zi a românilor şi activitatea din numeroase domenii au fost puternic afectate. Au fost deja luate o serie de măsuri pentru a compensa impactul pandemiei asupra economiei şi continuăm să propunem noi soluţii pentru a reporni activitatea din mediu privat. Campania de vaccinare este în acest moment cea mai bună şansă pentru a reuşi să depăşim cât mai rapid această perioadă. Sper că vom putea atinge un nivel de imunizare cât mai ridicat pe parcursul lunilor următoare. Succesul acestei campanii este efectiv cheia în lupta cu coronavirusul şi a revenirii treptate la viaţa de dinainte de pandemie", a declarat, pentru ziarul BURSA, Cristina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte al USR.

• PSD acuză PNL de gestionarea falimentară a stării de urgenţă

În privinţa stării de urgenţă instaurată în urmă cu un an, Cristina Prună a arătat că în perioada respectivă la nivel global domnea o stare de incertitudine în ceea ce priveşte noul coronavirus - cum a apărut, cum şi cât de repede se transmite sau ce tratamente îl pot învinge.

"Multe întrebări la care nici măcar comunitatea ştiinţifică nu putea oferi un răspuns extrem de rapid. Intrarea în starea de urgenţă a fost în primul rând o măsură de precauţie şi ne-a oferit timp să ne pregătim mai bine în vederea gestionării situaţiei epidemiologice legate de infecţia cu Covid-19. În al doilea rând, ne-a permis să cunoaştem mai bine particularităţile infecţiei cu noul coronavirus în faţa căruia fiecare dintre noi era vulnerabil. Sistemul medical românesc se confruntă de 30 de ani cu numeroase probleme şi neajunsuri. La începutul pandemiei spitalele româneşti erau complet nepregătite. Erau total insuficiente materialele de protecţie (măşti, viziere, combinezoane, dezinfectanţi), dar şi echipamentele medicale, precum ventilatoarele. De asemenea, era nevoie de medicamente suplimentare pentru tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Să nu uităm de spitalele complet depăşite de pandemie şi de suprasolicitarea cadrelor medicale cele mai expuse infecţiei, care au trebuit sa lucreze la foc continuu, în ture de câte 12-14 ore, pentru a trata pacienţii Covid", ne-a spus Cristina Prună.

În schimb, reprezentanţii opoziţiei politice, susţin că, deşi instaurarea stării de urgenţă a fost necesară, gestionarea ei a fost una falimentară, fapt care s-a reflectat în evoluţia ulterioară a pandemiei, în starea de alertă, când numărul persoanelor infectate a crescut constant până la finalul anului trecut.

"Ţinând cont de evoluţiile ulterioare şi de faptul că acum suntem într-o situaţie la fel de gravă, nu ştiu cât de eficientă a fost instaurarea stării de urgenţă în urmă cu un an. Cert este că, la momentul respectiv, din cauza informaţiilor zilnice alarmante şi a faptului că Organizaţia Mondială a Sănătăţii declarase în 11 martie pandemie de Covid-19, toţi eram speriaţi şi măsura respectivă a părut, la acea vreme, necesară. Dar consider că ea a fost lipsită de alte măsuri ferme care ar fi trebuit luate: sprijinirea imediată a mediului de afaceri, un set de decizii necesare pentru ca şcolile să rămână deschise, etc.. Din păcate, deciziile luate netransparent şi comunicate ulterior au dus ca populaţia să nu mai aibă încredere în măsurile luate de autorităţi, ceea ce este foarte grav. Uitaţi ce se întâmplă şi acum cu raportările, cu schimbarea datelor, cu situaţia privind paturile de la ATI. Apoi să privim şi modul cum a fost gestionată starea de urgenţă, fapt relevat şi de raportul Curţii de Conturi, care a scos la iveală tunurile date în achiziţiile publice, fapte care constituie acum obiectul unor dosare penale şi pentru care vinovaţii vor răspunde. Reiterez că instituirea stării de urgenţă era necesară, dar consider că nu s-au luat măsurile care erau necesare", ne-a spus social-democratul Marius Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Budăi şi-a exprimat speranţa ca la un an de la starea de urgenţă comunicarea guvernului să devină transparentă şi să nu se mai schinbe atât de des informaţiile privind datele comunicate.

• Alexandru Rafila cere flexibilizarea restricţiilor pentru activităţile economice şi sociale

Colegul său de partid şi Parlament, Alexandru Rafila, reprezentantul ţării noastre la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a precizat că "la început nu ştiam despre ce este vorba, nu ştiam cum să reacţionăm - aţi văzut că au fost poziţii oarecum contradictorii inclusiv din partea organismelor internaţionale, dar lucrurile astea nu s-au bazat pe rea-credinţă, ci s-au bazat pe o cantitate insuficientă de date în ceea ce priveşte comportamentele pe care trebuia să le adoptăm, medicaţia care trebuia administrată pacienţilor" şi faptului că atunci se discuta despre un vaccin ipotetic, care acum se administrează pe scară largă, la nivel global.

"Ne găsim acum într-o situaţie paradoxală, în care practic sistemul de sănătate este depăşit - şi lucrurile astea pot să le spun dacă vreţi şi din relatările de presă pe care le-am urmărit, pot să vă spun şi ceea ce se întâmplă la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, unde practic medicina. Acolo şi în alte spitale care tratează pacienţii cu Covid, aglomeraţia din secţiile de terapie intensivă în special, dar şi pentru paturile obişnuite, pentru pacienţii care au nevoie de oxigen, nu de terapie intensivă, este foarte mare. Oamenii aşteaptă pe holuri ore întregi, chiar zile, şi lucrul acesta este într-un context în care aparent numărul de cazuri este la jumătate faţă de cel care a fost înregistrat în luna noiembrie a anului trecut. Atunci ajunsese la 10.000 de cazuri pe zi, acum avem în jur de 5000 de cazuri pe zi, dar spitalele sunt suprasolicitate. Şi atunci ar trebui să ne întrebăm care sunt soluţiile, ce trebuie să facă imediat Ministerul Sănătăţii. O parte din recomandările care au existat în moţiunea simplă introdusă împotriva ministrului Sănătăţii sunt valabile şi astăzi şi, din păcate, nu au fost puse în practică. Accesibilitatea la testare este în continuare redusă, multe dintre judeţe nu testează suficient, dar nu există nicio acţiune concretă pentru mărirea testării, care ar putea fi făcută la medicul de familie. Din cele peste 3 milioane de teste achiziţionate de guvern s-au folosit foarte puţine până acum, în condiţiile în care este evident că presiunea pe spitale creşte. Apoi, activităţile economice şi sociale se pot restrânge în anumite zone, pentru perioade limitate de timp, încât să nu aibă un impact foarte mare, dar şi acest lucru necesită flexibilizare. Adică abordarea situaţiei din fiecare localitate sau din fiecare judeţ, să se facă nu numai în funcţie de cifra incidenţei cumulate, ci şi alături de alţi parametri care să facă posibilă desfăşurarea activităţilor", a declarat, ieri, Alexandru Rafila, în cadrul unei conferinţe de presă.

Referitor la starea actuală şi la ce s-a întâmplat în urmă cu un an, medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Naţional Matei Balş ne-a precizat că toate măsurile luate de autorităţi au avut în vedere ţinerea sub control a pandemiei.

"Este foarte greu de spus dacă instaurarea stării de urgenţă a fost cea mai bună măsură sau dacă a fost luată prea devreme, deoarece decizia respectivă a venit într-un moment în care nu exista posibilitate de vaccinare şi în care singura măsură de reducere a gradului de infectare era introducerea unor măsuri restrictive. De aceea e foarte greu de zis, când vrei să faci o limitare a numărului de infectări, de ce măsurile nu au fost luate pas cu pas ci dintr-odată. Nimeni nu a avut o reţetă a succesului în pandemie. E clar că, după ce trecem de pandemie, se poate trage o linie şi putem spune atunci că poate am fi acţionat altfel într-un anumit moment", ne-a spus doctorul Adrian Marinescu.

În privinţa valului trei al pandemiei, domnia sa a menţionat că acesta există deja şi se traduce prin creşterea zilnică a numărului de infectări şi apariţia noilor tulpini, care se transmit foarte uşor.

"Să sperăm că persoanele vaccinate vor face diferenţa în ideea de a vedea în spitale mai puţine forme severe ale bolii. În acest moment este greu de spus cum va arăta situaţia sau dacă ea poate fi comparată cu finalul anului trecut - perioada noiembrie-decembrie -, deoarece nu ştim ce va fi peste două săptămâni. Dacă este să ne raportăm la ceea ce am învăţat, putem spune că măsurile restrictive trebuie să constituie un echilibru şi să fie introduse pas cu pas. Trebuie să luăm lucrurile ca atare, să continuie campania de vaccinare, să respectăm măsurile de protecţie, pentru ca gradul de infectare să nu mai crească", ne-a transmis directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.

• Mediul de afaceri, încă afectat de urmările lockdown-ului

Din păcate, la un an de la instaurarea stării de urgenţă şi la 10 luni de când suntem în stare de alertă, o parte importantă din mediul privat de afaceri se află încă în suferinţă din cauza restricţiilor, în privinţa desfăşurării activităţii, impuse de autorităţile centrale sau locale. Este vorba despre HoReCa, despre turism şi despre transporturi, sectoare economice unde s-au înregistrat cele mai mari pierderi, în ultimele 12 luni, în privinţa cifrei de afaceri, a veniturilor încasate, dar şi în privinţa personalului angajat.

"Din punct de vedere epimediologic, nu am competenţele profesionale şi nici atributele să comentez, dacă instaurarea stării de urgenţă a fost necesară sau nu. Cert este că, la un an de la acel eveniment, peste 52% dintre antreprenori, conform sondajului întocmit de noi, consideră că situaţia actuală nu e favorizantă desfăşurării afacerilor, ceea ce este un record al ultimilor ani 10 ani. Nici măcar în timpul crizei economice din perioada 2008-2010 nu am avut acest procent de antreprenori care să considere că situaţia este gravă şi că nu există perspective favorabile dezvoltării afacerilor", ne-a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Cu toate acestea, conform unui sondaj întocmit de CNIPMMR, 68% dintre antreprenori susţin că măsurile luate de Guvern în privinţa mediului de afaceri au fost utile, dar sunt insuficiente.

"Ei reclamă că nu au fost finanţate toate solicitările admise pe măsurile respective şi mai ales că banii nu au fost repartizaţi pentru toate sectoarele de activitate care aveau nevoie de finanţare. Nu au funcţionat măsurile 1, 2 şi 3 de a căror implementare răspunde Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Măsura 3 - granturi pentru investiţii - este blocată, iar la măsura 2 - capital de lucru - plăţile se fac foarte greu", a precizat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

De aceea, conform informaţiilor oferite de domnul Jianu, în cursul anului 2021, patru din zece IMM-uri vor înregistra o scădere a cifrei de afaceri, alte patru susţin că vor menţine cifra de afaceri, în timp ce numai doi antreprenori din zece afirmă că vor avea o mică majorare a a cifrei de afaceri. Antreprenorii sunt preocupaţi de menţinerea locurilor de muncă (6 din 10 IMM-uri), în timp ce o treime dintre ei vor disponibiliza o parte din angajaţi şi doar o firmă din zece va face angajări. Singura soluţie de dezvoltare a mediului privat de afaceri este văzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în care îşi pun speranţele 83% dintre antreprenori.

• HoReCa - pierderi financiare şi în 2021, necompensate de Guvern

Situaţia este dramatică în domeniul HoReCa, unde restricţiile nu au fost încă înlăturate, iar din această cauză companiile au înregistrat pierderi şi în primele trei luni ale anului 2021.

"Acum, ţinând cont de noile restricţii, pentru mediul de afaceri este necesar ca statul să vină repede cu compensaţii, deoarece nu mai putem acţiona în forma actuală. Suntem în Europa, dar spre deosebire de alte state, modul de acţiune este mai greoi. În Germania, în zona HoReCa şi în turism s-a ajuns la a patra rundă de intervenţie, de sprijin financiar acordat companiilor, în timp ce noi nu reuşim să implementăm nici prima rundă. Până acum am avut bau-baul că nu e bugetul aprobat, acum avem buget, iar măsurile trebuie implementate rapid. Apoi văd că nu vorbeşte nimeni despre compensaţiile pentru anul 2021, deoarece firmele din HoReCa şi din turism au în continuare, de la începutul anului, activitatea restricţionată. Sunt zero discuţii pe această temă a compensaţiilor pentru anul în curs, în condiţiile în care, prin recenta hotărâre de guvern de prelungire a stării de alertă s-a redus capacitatea de cazare hotelieră la 70% în localităţile care au un grad ridicat de incidenţă. Când iei o asemenea măsură trebuie să vii imediat şi cu compensaţiile financiare, pentru că nu se poate lucra în acest mod în care statul vine şi te opreşte, dar pierderile le suportă doar antreprenorii, din buzunarul propriu, care este şi el gol după toate restricţiile de anul trecut. Cât timp a fost bine, statul a fost co-acţionar şi şi-a încasat banii lună de lună, iar acum, când e dificil, aşteaptă să se descurce partenerul. Eu înţeleg că statul are constrângeri financiare, dar este nevoie de sprijinirea unor domenii de activitate. Avem un an de când suntem în situaţia asta şi cred că principiul de a veni cu compensaţii e de bun simţ. Văd că economia, în general, a supravieţuit, dar sunt domenii profund afectate. Ar fi trebuit ca statul să intervină ieri, pentru că promisiunea pentru mâine este ceva necredibil. Turismul, HoReCa, companiile din domeniul organizării evenimentelor, cultura, transporturile trebuie urgent sprijinite din punct de vedere financiar", ne-a declarat Dragoş Anastasiu, coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României şi preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România). Referitor la instaurarea, în urmă cu un an, a stării de urgenţă, domnia sa afirmă că nu este corect să judecăm acum, retrospectiv, dacă decizia privind instituirea stării respective a fost corectă sau greşită.

"Atunci s-a făcut o alegere; asta e. Deşi erau mai puţine cazuri de infectare, s-a ales lockdown-ul. Acum avem mai mult cazuri de infectare, dar şi mai mulţi oameni care au trecut prin boală şi mulţi oameni care au fost vaccinaţi, dar consider că momentele nu se pot compara. Eu cred că mai degrabă, când se trage linie şi se constată că rezultatul final a fost cam acelaşi, modelul suedez pare să fi fost mai de succes. Din păcate, unii s-au protejat mai mult decât ceilalţi, dar nu am fost singuri în acest demers, pentru că a existat un trend mondial privind lockdown-ul".

Din cele de mai sus, se poate desprinde următoarea concluzie: la un an de la instaurarea stării de urgenţă, problemele sistemului medical sunt încă nerezolvate, situaţia agenţilor economici afectaţi de criza economică generată de pandemie este încă incertă, dar avem mai multe tipuri de vaccin anti-Covid.