Lucrările la culoarul IV feroviar trans-european, pe tronsonul Bucurereşti- Constanţa, nu sunt finalizate, deşi modernizarea şi reabilitarea acestuia au costat peste un miliard de euro. Conform informaţiilor primite, substaţiile de tracţiune electrică de la Lehliu şi Feteşti au rămas nemodernizate, deşi echipamentele au fost cumpărate, cu 1.774.910 euro, fără TVA, dar zac în depozitele unor societăţi care au contracte încheiate cu CFR SA.
Surse din cadrul companiei de cale ferată au spus pentru Ziarul BURSA că echipamentele respective vor fi aduse la Regionala CF Constanţa. Pentru transportarea întregii cantităţi de echipamente, conform aceloraşi surse, ar fi nevoie de 50 de tiruri.
Angajaţii CFR SA susţin că echipamentele se află în depozitele din localitatea ilfoveană Ciororgârla, aparţinând societăţii Dual Grup, fostă Dual Man, care a executat mai multe lucrări pentru compania feroviară.
Aducerea la Constanţa a echipamentelor pentru substaţiile de tracţiune electrică de la Lehliu şi Feteşti a fost stabilită prin adresa 14/5/05/05.01.2019 emisă de Direcţia Suport Contracte şi Finanţare Investiţii din cadrul CFR SA. În documentul respectiv este menţionat că în cadrul măsurii Ex-ISPA 2000/RO/16/P/PT pentru contractele încheiate între CNCF CFR SA şi JV Siemens Mobility GmbH - Siemens Mobility SRL - SPL Powerlines Austria GmbH&Co KG, pentru reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, pentru lotul 5 al secţiunii Fundulea-Lehliu şi pentru lotul 5 al secţiunii 3-4 Lehliu-Feteşti s-a dat o decizie de arbitraj, după rezilierea în 15 octombrie 2014, a contractelor semnate în 30 octombrie 2006.
Conform hotărârii arbitrale definitive din 21 noiembrie 2018, CFR SA este obligată la plata costului materialelor şi a unui profit rezonabil. Surse din cadrul CFR SA susţin că este vorba despre un total de peste 3 milioane de euro, dintre care aproape 1,8 milioane euro reprezintă valoarea echipamentelor. Totodată se stabileşte obligaţia CFR SA de a prelua materialele achiziţionate de antreprenor în cadrul celor două contracte încheiate.
Prin aceeaşi adresă din 5 ianuarie, se solicita Regionalei CF Constanţa ca, până la 16 ianuarie 2019 să desemneze angajaţii care vor face parte din comisia de inventariere şi preluare a materialelor, precum şi găsirea unor spaţii de depozitare necesare pentru echipamentele respective.
Surse din cadrul companiei de cale ferată ne-au transmis că, dacă aceste echipamente vor ajunge la Regionala CF Constanţa, ele vor fi depozitate în condiţii improprii şi ar putea să ruginească. De aceea, sursele afirmă că cei aflaţi la conducerea regionalei au obţinut în prealabil acordul celor de la conducerea CFR SA, pentru a împrăştia aceste echipamente, prin transfer, în toată ţara, deşi ele au fost achiziţionate pentru substaţiile de tracţiune electrică de la Lehliu şi Feteşti.
Conform datelor iniţiale, reabilitarea şi modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti-Constanţa a costat 820 milioane de euro, banii provenind din fonduri europene, de la un împrumut dat de Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA) şi din alocări de la bugetul de stat. Suma a fost majorată ulterior cu 250 milioane de euro, dar, după cum se poate observa, lucrările nu au fost finalizate în totalitate.
Pentru lucrările la instalaţiile de semnalizare şi telecomunicaţii şi la linia de contact, contractele au fost încheiate cu Imsat, Siemens, Siemens Austria, Siemens SRL şi SPL Powwerlines Austria.
Aceleaşi firme au lucrat pe sectorul Lehliu-Feteşti pentru modernizarea instalaţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii, precum şi a liniilor de contact.
Contractele pentru lucrările respective au fost semnate pe vremea când ministru al transporturilor era Radu Berceanu, unul dintre liderii Partidului Democrat.
Ele au fost parţial reziliate - pentru substaţiile de tracţiune electrică Lehliu şi Feteşti, în anul 2014, când minis-tru al transporturilor era social-democratul Ioan Rus.
Calea ferată Bucureşti-Constanţa face parte din coridorul IV feroviar pan-european, care este o axă de trans-port foarte importantă, pentru că face legăturile cu ţările care au ieşire la trei dintre mările Europei.
Modernizarea tronsonului Feteşti-Constanţa era programată pentru perioada 2006-2008 şi necesita fonduri în valoare de 453,6 milioane de euro, din care 165 de milioane de euro reprezintă un credit de la Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională, iar diferenţa provine din fonduri bugetare şi un împrumut suplimentar realizat de Guvern.
Reabilitarea secţiunilor Bucureşti-Băneasa-Fundulea, respectiv Fundulea-Lehliu-Feteşti, era programată în intervalul 2007-2010, valoarea totală a proiectului fiind de 366 milioane de euro. Fondurile erau alocate prin programul european ISPA - 231,7 milioane de euro, restul sumei fiind acoperită de Guvern.
Lucrările trebuiau să permită creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor de călători până la 160 km/h şi a celor de marfă până la 120 km/h.
În realitate, lucrările nu au fost finalizate nici până acum - vedeţi cazul nerealizării substaţiilor de tracţiune electrică - iar vitezele de circulaţie estimate nu au fost atinse niciodată după modernizarea căii ferate dintre Bucureşti şi Constanţa.
În final, menţionăm că am contactat reprezentanţii societăţii Dual Grup SRL, unde s-ar afla depozitate echipamentele privind substaţiile de tracţiune electrică, dar, deşi am dialogat la telefon cu ei şi le-am trimis şi o solicitate scrisă în legătură cu echipamentul depozitat, până la ora închiderii ediţiei nu am primit niciun răspuns din partea acestora. Deşi am încercat să luăm din nou telefonic legătura cu reprezentanţii societăţii Dual Grup, aceştia nu au mai răspuns apelurilor noastre.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Florin Tanase în data de 15.07.2019, 20:48)
Problema nu este numai a celor doua substatii de tractiune abandonate,Trebuie specificat ca au fost abadonate si statiile CFR Ciulnita si Fetesti . Statia Ciulnita a fost abandonata dupa demontarea retelei electrice (linia de contact )liniile L4-10, acum traficul cu locomotive electrice se desfasoara pe numai 4 linii,doua directe si doua abatute.Statia Fetesti situatie identica,Viteza de circulatie prin aceste doua statii este la limita minima admisa de instructie:30 km/h (vorbim de liniile directe }