Un parlamentar ne-a costat 7.000 de euro

Un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP) relevă că fondurile alocate parlamentarilor sunt insuficient controlate şi defectuos alocate pentru diversele cheltuieli ale aleşilor, cu toate că acestea nu sunt foarte mari.

Specialiştii IPP au realizat o contabilizare a cheltuielilor efectuate pentru fiecare parlamentar.

Concluzia studiului a fost că parlamentarii nu sunt o povară excesivă asupra finanţelor statului în condiţiile în care, în alte ţări, 7.000 de euro reprezintă doar cuantumul indemnizaţiei.

Nemulţumirile Institului sunt legate de faptul că nu există o bună proporţionare a sumei în funcţie de tipurile de cheltuieli şi de controlul insuficient de riguros asupra modului în care sunt cheltuiţi banii.

În anul 2007, suma medie a cheltuielilor cu un parlamentar a fost de 24.273 de lei în care intră indemnizaţia, cazarea în Bucureşti, suma forfetară pentru biroul parlamentar, diurna de deplasare la lucrările Parlamentului, diurna de deplasare în circumscripţie, cazarea în circumscripţie, deplasările externe, telefonul mobil plătit de Parlament etc.

Directorul IPP, Violeta Alexandru, a declarat: "Pentru o activitate cu adevărat eficientă a parlamentarului nu se cheltuieşte cât ar merita cetăţenii. Ineficienţa şi incapacitatea de a discuta transparent aceste realităţi întăresc actuala percepţie cum că s-ar ascunde anumite cheltuieli în mod intenţionat". Domnia sa s-a referit îndeosebi la suma forfetară alocată pentru birourile din circumscripţii, sumă care se ridică actualmente la nivelul a 2.700 de euro pe lună.

"Suma nu este mare dacă parlamentarul are de gând să aibă o activitate susţinută, dar gestionarea acestor bani nu este eficientă", a spus directorul IPP.

Violeta Alexandru se referă la faptul că mulţi parlamentari nu cheltuiesc toţi banii disponibili pentru birourile din circumscripţie fapt care arată că fie unii recurg şi la alte surse de finanţare, fie nu au o activitate deosebită în circuscripţie.

În primul caz, este discutabil modul în care sunt folosite fonduri private pentru interes public, fapt ce poate lăsa loc traficului de influenţă, iar în al doilea caz, parlamentarii nu-şi fac datoria faţă de cetăţeni.

Alexandru a dat exemplul lui Dan Voiculescu ce nu a cheltuit nici un ban pentru biroul parlamentar în cursul lunii noiembrie 2006, pentru că dispune şi de alte resurse.

La polul opus, este fostul senator Sorin Oprescu care, în mai 2008, în timpul campaniei electorale de la alegerile locale, a decontat nu mai puţin 3.872 de euro.

Violeta Alexandru a explicat: "Cheltuielile pentru un birou parlamentar ar trebui suplimentate. Cred că în zona de relaţie cu cetăţenii în teritoriu ar trebui să se concentreze activitatea parlamentară, nu pentru diurna de prezenţă la lucrările Parlamentului, coroborat cu o grijă mai mare pentru banii cheltuiţi".

IPP a reclamat faptul că Parlamentul a furnizat Institutului informaţii trunchiate şi greu descifrabile, atitudine nejustificată din moment ce este vorba despre bani publici.

La rândul său, Adrian Moraru, directorul adjunct al IPP, este preocupat şi de faptul că noua conducere a Curţii de Conturi ar putea să descurajeze un control mai eficient.

"La Curtea de Conturi este un mare al transparenţei, Nicolae Văcăroiu şi ne-am mira ca lucrurile să se schimbe pe viitor", a susţinut Moraru.

În acest sens, IPP a solicitat Curţii de Conturi şi Agenţiei Naţionale de Integritate o implicare mai mare în controlul modului de cheltuire a fondurilor de către parlamentari, îndeosebi în ceea ce priveşte: cheltuielile cu cazarea ale celor cu proprietăţi în Bucureşti, cheltuieli cu birourile parlamentare sau cu diurna şi cazarea pe raza circumscripţiilor în care au fost aleşi.