Un ziarist care a reuşit: Ionuţ Popescu

Ionuţ Popescu, care a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului de Contragarantare din 2009, anul înfiinţării, şi până în aprilie 2013, a obţinut remuneraţii de 1,847 milioane lei, potrivit raportului Corpului de Control al primului ministru. Aceasta a fost o mişcare inteligentă. Bănuim că salariul de ziarist la revista Capital nu s-ar fi ridicat niciodată la acest nivel, deşi probabil că stresul ar fi fost egal.

Ionuţ Popescu şi-a făcut cariera politică remarcată pentru faptul că, după ce s-a metamorfozat în laboratorul PDL, drept ministru de finanţe (care avea nevoie de asistenţă de specialitate ca să răspundă în emisiunile televizate pe probleme concrete ale ministerului), a inventat fondul de investiţii Fondul Proprietatea sub pretextul că-i despăgubeşte pe cei spoliaţi de comunism. Această invenţie i-a adus alţi bani frumoşi. Îl invidiem.

Raportul Corpului de Control al lui Victor Ponta mai arată că doi dintre membrii Consiliului, Aurel Şarament, care este şi preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), şi Lucian Cojocaru, câte 474.729 lei, potrivit raportului Corpului de Control al primului ministru.

Fondul Român de Contragarantare a cheltuit aproape 14 milioane lei cu remuneraţiile membrilor Directoratului şi ai Consiliului de supraveghere şi cu primele acordate personalului pentru realizări profesionale deosebite, între 2009 şi 31 august 2013, se arată în Raport. Din această sumă, 4,626 milioane lei au fost plătite membrilor Consiliului de Supraveghere, 7,986 milioane lei membrilor directoratului, în timp ce 1,331 milioane lei au reprezentat prime pentru angajaţi, conform raportului.

Preşedintele Directoratului FRC, Ioan Hidegcuti, a încasat 2,878 milioane lei, în perioada analizată, iar ceilalţi doi membri, Elena Kleininger şi Vasile Coman, 2,574 milioane lei, respectiv 2,534 milioane lei, precizează documentul.

Membrii Consiliului de Supraveghere nu au avut nicio limitare în stabilirea sumelor de plată către reprezentanţii Directoratului, din cauză că, de la înfiinţarea Fondului, în anul 2009, şi până la finele lunii mai a acestui an, în Actul Constitutiv nu s-a prevăzut o astfel de limitare, iar Adunarea Generală a Acţionarilor nu a stabilit limite, se explică în raport. "Răspunderea pentru nestabilirea limitelor remuneraţiilor cuvenite membrilor Directoratului revine reprezentanţilor acţionarilor Fondului Român de Contragarantare", subliniază acesta.

Membrii Consiliului de Supraveghere (CS) au fost interesaţi să aprobe indemnizaţii mari pentru Directorat, în condiţiile în care aceştia au beneficiat de o remuneraţie reprezentând 20% din cea a preşedintelui Directoratului, iar preşedintele Consiliului a avut dreptul să încaseze un venit egal cu salariul brut al al preşedintelui Directoratului, arată reprezentanţii Corpului de Control al Primului-Ministru.

• Fondul de Contragarantare: "Corpul de Control nu a înţeles cum funcţionăm"

Reprezentanţii Fondului de Contragarantare (FRC) au catalogat drept "surprinzător" faptul că echipa Corpului de control al Primului-Ministru nu a reuşit să surprindă esenţa sa în piaţa financiar-bancară, "mecanism bazat pe mandatul acordat fondurilor de garantare prin convenţii legale semnate cu acestea".

"Este important de precizat că această practică este general valabilă în sistemele internaţionale de garantare-contragarantare a creditelor, FRC asumându-şi mecanismul de mandat ca o bună practică europeană şi naţională", se arată într-un comunicat trimis de Fond.

Sumele acordate de membrii Consiliului de Supraveghere, membrii Directoratului şi personalul FRC respectă condiţiile de legalitate, fiind prevăzute atât în bugetele anuale aprobate potrivit legii, cât şi în contractele de mandat, respectiv, contractele individuale de muncă, susţin reprezentanţii Fondului.

Domniile lor continuă: "Facem precizarea că toate sumele invocate sunt brute, conţinând taxe şi impozite, precum şi toate obligaţiile faţă de bugetul statului şi se referă la întreaga perioadă de cinci ani cuprinsă între 2009 şi 2013. Totodată, nivelurile retribuţiilor şi al bonusurilor corespund ramurii de activitate specifice, situându-se la un nivel sub-mediu al instituţiilor financiar-bancare în care Statul este acţionar unic sau majoritar, cum este şi cazul FRC".

Cheltuielile de protocol invocate în raportul Corpului de Control al Primului-Ministru au fost prevăzute şi s-au încadrat în bugetele anuale aprobate potrivit legii, "având ca unic scop promovarea intereselor instituţiei, mai ales în primii ani de funcţionare, perioadă când, aşa cum este lesne de înţeles, orice entitate nou-înfiinţată foloseşte toate pârghiile legale pentru a se impune într-o piaţă concurenţială specializată", se mai precizează în comunicatul FRC.

FRC a avut drept acţionar majoritar, la înfiinţare, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, restul capitalului fiind controlat de Fundaţia Post-Privatizare (FPP). În prezent, Ministerul Finanţelor Publice deţine 68% din acţiuni, iar FPP 32%.

• Fondurile de garantare au fost mandatate să ofere şi contragaranţii

Persoanele care au ocupat funcţii de conducere în cadrul Fondului de Contragarantare au încasat prime cuprinse între 9.000 lei şi 41.000 lei pentru realizări profesionale deosebite, în condiţiile în care acordarea de contragaranţii, care reprezintă obiectul său principal de activitate, s-a realizat "în proporţii covârşitoare" de către cele trei fonduri de garantare (n.r. Fondul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii - FNGCIMM, Fondul de Garantare a Creditului Rural - FGCR, Fondul Român de Garantare a Creditelor - FRGC) care au fost mandatate în acest sens, notează raportul, care mai spune: "Nesocotind raţiunea pentru care a fost înfiinţat Fondul Român de Contragarantare, conducerea Fondului a încheiat convenţii de contragarantare cu trei fonduri de garantare care activau în România, pe care le-a mandatat să îndeplinească obiectul principal de activitate pentru realizarea căruia fusese constituit Fondul, cu încălcarea principiului separării funcţiilor de garantare şi contragarantare, avut în vedere la înfiinţarea Fondului".

Mandatarea activităţii de contragarantare către cele trei fonduri de garantare a făcut ca FRC să aibă un rol nesemnificativ în acordarea de contragaranţii, susţin reprezentanţii Corpului de Control al Primului-Ministru. Domniile lor atrag atenţia asupra faptului că FNGCIMM a acordat garanţii în nume propriu şi contragaranţii, în numele FRC, reprezentând 94,97% din totalul contragaranţiilor oferite între ianuarie 2010 şi iulie 2013, convenţiile de contragarantare fiind semnate, din partea FNGCIMM, de Aurel Şaramet, care este şi membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului de Contragarantare.

Ca urmare a documentele şi punc­telor de vedere pe care Corpul de Control le-a solicitat reprezentanţilor FRC în cadrul controlului, membrii CS au aprobat, pe 25 iulie, menţinerea, pentru perioada 2014-2015, a mecanismului de mandat pentru pentru contragaranţiile de cel mult 50.000 euro echivalent lei, analiza şi acordarea celor care depăşesc această sumă urmând să fie realizată de către Fond, precizează raportul.

Conducerea FRC a înregistrat drept cheltuieli de protocol în valoare de 66.077 lei un număr de 25 de mese pe care le-a servit fie la restaurant, fie la la sediul Fondului, în regim "catering", între 2010 şi 2012, mai notează documentul. În timpul controlului, Ioan Hidegcuti a transferat din contul personal în cel al FRC suma de 10.572 lei, ceea ce nu reprezintă decât recuperarea parţială a cheltuielilor, fără să înlăture caracterul nejustificat al acestora, afirmă oficialii Corpului de Control.

Domniile lor semnalează şi o posibilă situaţie de conflict de interese în cazul lui Ioan Hidegcuti, care, din funcţia de secretar general al Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIIMCMA), a întocmit memorandumul care propunea numirea sa ca director general al FRC, precum şi nivelul remuneraţiei, şi în baza căruia Consilului de Supraveghere a luat decizia de numire şi remunerare a domniei sale.

• Reprezentanţii acţionarilor în AGA Fondului de Contragarantare - prejudiciu de 120.000 lei

Raportul îi acuză pe Cornelia Maria Simion, director în cadrul MIIMCMA şi reprezentant al instituţiei în cadrul AGA FCR, şi pe Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi reprezentantul său în Adunarea Generală, că ar fi produs o pagubă de 120.000 lei Fondului, din cauză că au decis plata de despăgubiri în valoarea de 165.00 lei lui Nicolae Presecan, care a fost revocat din funcţia de membru în CS FCR. Documentul susţine că încheierea contractului acestuia pe o perioadă de patru ani a încălcat dis­poziţiile legale, care prevedeau o durată de doi ani. Paguba reprezintă, potrivit raportului, suma care i-a fost plătită lui Nicolae Presecan în perioada cuprinsă între data împlinirii termenului de doi ani şi a celui de patru ani.