UNA DIN CINCI FAMILII ARE UN MEMBRU CARE LUCREAZĂ PESTE HOTARE Aderarea la UE va tempera migrarea românilor în străinătate

Din acest an, numărul străinilor care lucrează în România ar putea creşte

La fiecare cinci familii există un român plecat să lucreze în străinătate, ne-a spus Aurel Teodorescu, directorul Oficiului Pentru Migrarea Forţei de Muncă (OMFM). Domnia sa ne-a precizat că, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în prezent, aproximativ 1,3 milioane de cetăţeni români lucrează legal în ţările din vestul Europei.

"Valul angajării românilor în alte ţări nu va exploda, ci, din contră, se va tempera, prin aderarea ţării noastre la structurile europene", este de părere domnul Teodorescu.

Referitor la aplicarea acordurilor bilaterale, acestea vor funcţiona în continuare, având în vedere interesul angajatorilor străini de a apela la forţa de muncă din ţara noastră. Un prim exemplu în acest sens, ne-a precizat reprezentantul OMFM, îl reprezintă ofertele de muncă avizate de Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, care presupun un număr de 10.000 de locuri în domeniul agricol.

Primele trei ţări, din punctul de vedere al numărului de ro­mâni care lucrează în perimetrul lor, sunt Italia, cu 493.793 de cetăţeni, Spania, cu 445.000 de persoane şi Germania, cu 73.043 de muncitori. Circa 20% din forţa de muncă autohtonă, adică în jur de 2 milioane de persoane, obţin venituri din străinătate. Potrivit statisticilor BNR, în anul 2005, transferurile valutare private ale migranţilor au totalizat aproximativ 4,3 milioane euro, ceea ce echivalează cu 5,6% din PIB.

Directorul OMFM ne-a spus că, şi începând din acest an, lucrătorii români care au obţinut drept de muncă şi rezidenţă (pentru o perioadă de cel puţin 12 luni) pe teritoriul unui stat membru, înainte de 1 ianuarie 2007, vor beneficia de acces la locurile de muncă vacante pe teritoriul ţării care i-a eliberat anterior permisul de şedere, precum şi pe teritoriul statelor care vor liberaliza accesul pe piaţa forţei de muncă, pentru lucrătorii români, însă nu şi în acele ţări care vor impune măsuri tranzitorii.

Domnia sa ne-a precizat că foarte puţine state au anunţat că vor liberaliza accesul la piaţa forţei de muncă. Ţările care au anunţat oficial că nu vor impune măsuri tranzitorii sunt Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia şi Bulgaria, iar statele care au anunţat că vor impune restricţii sunt Danemarca, Germania şi Spania. Ţările care impun măsuri tranzitorii, însă dau posibilitatea de acces suplimentar sau îşi propun o deschidere treptată sunt Marea Britanie, Italia şi Irlanda, în timp ce statele care nu şi-au exprimat încă poziţia în mod oficial sunt Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Suedia şi Ungaria.

Prin intermediul OMFM, în anul 2005 au fost obţinute 42.758 de contracte de muncă, iar în 2006, până la sfârşitul lunii noiembrie, au fost obţinute 49.101 de contracte de acest gen, pentru statele cu care România a încheiat acorduri bilaterale privind schimbul de forţă de muncă - Germania, Spania, Elveţia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Ungaria şi Franţa. Tot în 2005, au fost eliberate 113.935 de vize de muncă, în timp ce în primul semestru al anului trecut au fost eliberate 61.061 de astfel de vize.

Domeniile pentru care cetăţenii ţării noastre obţin contracte de muncă, prin intermediul OMFM, sunt agricultura, construcţiile, industria, turismul, gastronomia şi serviciile medicale.

Potrivit datelor obţinute de Departamentul pentru Muncă în Străinătate, cel mai mare salariu minim este înregistrat în Luxemburg, unde depăşeşte 1.500 de euro. În Irlanda, acesta ajunge la aproape 1.300 de euro, în Franţa se ridică la circa 1.200 de euro, în Spania este de aproximativ 630 de euro, în Portugalia trece de 430 de euro, ţara cu cel mai mic salariu pe economie fiind Letonia, cu aproape 130 de euro.

În ceea ce priveşte forţa de muncă străină din România, numărul permiselor a crescut de la an la an, cu excepţia anului 2003. Astfel, în 2002 au fost eliberate 1.408 permise de muncă, în 2003 - 1.250, în 2004 - 1.819, în timp ce în anul 2005 s-a ajuns la un număr de 2.716. Până la sfârşitul anului tecut, au fost eliberate 4.934 de permise de muncă, fiind alocat un contingent de 10.000 de astfel de documente. Domeniile de muncă autohtone cele mai solicitate de străini sunt producţia, serviciile şi comerţul.

Din totalul permiselor de muncă eliberate cetăţenilor străini, ponderea celor din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European a variat de la 18%, la sfârşitul anului 2003, la 28%, la sfârşitul lunii octombrie a anului 2006, reprezentând 0,011% din totalul populaţiei ocupate în România la sfârşitul anului 2005. Astfel, procentul cetăţenilor străini pe piaţa muncii din ţara noastră este redus, forţa de muncă străină fiind reprezentată, în procent de peste 70%, de resortisanţi ai unor state terţe, precum Turcia, Republica Moldova şi China.

În urma aderării ţări noastre la UE şi a creşterii nivelului investiţiilor străine din România, este posibil să se înregistreze o creştere sensibilă a fluxurilor de lucrători comunitari pe piaţa muncii autohtone, ne-a subliniat Aurel Teodorescu, adăugând că aceştia urmăresc poziţiile de management din cadrul companiilor străine. În vederea protejării pieţei interne a forţei de muncă, România poate aplica principiul reciprocităţii, pentru cetăţenii din statele care impun măsuri tranzitorii lucrătorilor români.