Ungaria a devenit prima destinaţie a investiţiilor chineze din Europa

Un raport recent de la Rhodium Group şi Mercator Institute for China Studies (MERICS) arată că Ungaria a devenit principala destinaţie europeană a investiţiilor directe din China în 2023. Valoarea acestora a depăşit valoarea cumulată a investiţiilor realizate de companiile chineze în primele trei economii europene (Big 3), respectiv Germania, Franţa şi Marea Britanie (vezi graficul).

În 2023, 44,1% din investiţiile străine directe ale Chinei în Europa s-au îndreptat către Ungaria, iar peste două treimi, circa 69%, au fost realizate în sectorul automobilelor electrice, în creştere de la 41% în 2022. Pondere investiţiilor Chinei în primele trei economii europene a scăzut până la 35,3% în 2023, de la 63,6% în anul anterior.

Creşterea ponderii investiţiilor chineze în Ungaria a avut loc pe fondul unei reduceri a valorii investiţiilor din Europa (EU27 + Marea Britanie) până la cel mai redus nivel din 2010, de 6,8 miliarde de euro, de la 7,1 miliarde în 2022.

Un declin puternic s-a înregistrat la nivelul fuziunilor şi achiziţiilor, de circa 58%, până la 1,5 miliarde de euro, în timp ce investiţiile greenfield au ajuns să reprezinte 78% din totalul investiţiilor directe ale Chinei în Europa, în creştere de la 51% în anul precedent.

Conform raportului de la Rhodium Group, principalele investiţii greenfield au fost realizate de companiile CATL, AESC şi Huayou Cobalt, care au construit fabrici de baterii în Ungaria, Germania şi Franţa, în timp ce BYD a anunţat că intenţionează să producă automobile electrice în Ungaria până în 2026.

Investiţiile firmelor chineze au început, de asemenea, să să orienteze către toate segmentele lanţului de aprovizionare pentru sectorul mobilităţii electrice.

Sănătatea, produsele de consum sau tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) reprezintă alte sectoare considerate atractive de investitorii chinezi în Europa, cu investiţii medii anuale de circa 3 miliarde de euro în perioada 2021 - 2023.

Perspectivele investiţiilor Chinei în Uniunea Europeană nu sunt, însă, foarte bune, pe fondul numeroaselor reglementări propuse de autorităţile europene.

"Scăderea investiţiilor chinezeşti în Europa va continua să fie atenuată de investiţiile în curs de desfăşurare în sectorul vehiculelor electrice, dar nu se aşteaptă o creştere substanţială", se subliniază în raportul de la Rhodium Group, în condiţiile "poziţiei financiare slabe a firmelor chineze şi a supravegherii guvernamentale sporite în Europa". În plus, "firmele chineze trebuie să evalueze oportunităţile de piaţă din Europa pe fondul tensiunilor comerciale tot mai mari dintre UE şi China".

În cadrul unui dialog recent la Chatham House, dedicat apropiatei preluări a preşedinţiei Consiliului UE de către Ungaria, ministrul de externe Peter Szijjarto a explicat raţiunea întăririi colaborării şi a extinderii relaţiilor economice dintre Ungaria şi China.

"Privim cooperarea noastră cu China ca pe o şansă şi o oportunitate imensă", a subliniat ministrul ungar de externe, iar "ceea ce se întâmplă acum în Ungaria este crearea unui punct de întâlnire între economiile estice şi vestice".

În condiţiile în care oficialii germani vorbesc tot mai mult despre "decuplarea" de China, Szijjarto şi-a întrebat interlocutorul, retoric desigur, "cum este posibil ca directorii companiilor germane să îl sune pentru a-i cere să acorde stimulente furnizorilor pe care îi au în China pentru a veni în Ungaria".

Ministrul de externe al Ungariei a susţinut că interesul investitorilor din China este determinat de faptul că le sunt oferite cele mai bune condiţii din Europa Centrală, însă un rol major îl are prezenţa companiilor germane în Ungaria.

"Mulţi dintre ei vin din cauza germanilor", a declarat Szijjarto, în condiţiile în care "suntem una dintre cele trei ţări din lume în care sunt prezenţi toţi cei trei producători germani de automobile premium, Audi, Mercedes, BMW, şi mai suntem singura ţară în care sunt prezenţi şi primii trei producători chinezi de baterii".

Oficialul maghiar a amintit că BMW şi furnizorul chinez EVE Energy şi-au construit fabricile direct una lângă cealaltă, iar CATL, cel mai mare producător mondial de baterii, construieşte o fabrică de 7,8 miliarde de euro în Ungaria, unde va produce baterii pentru Mercedes.

Oficialul de la Budapesta a susţinut apoi că este nevoie de o abordare raţională a relaţiilor economice cu China, mai ales când acestea reprezintă o oportunitate de modernizare tehnologică a economiei Ungariei.

Peter Szijjarto a abordat şi îngrijorările legate de securitate. "Când îi ascult pe cei care spun că China este o ameninţare, îi întreb dacă au servicii secrete şi ce fac acestea", a precizat ministrul de externe al Ungariei, iar apoi a declarat că "avem structura noastră de securitate naţională şi dacă această structură semnalează vreo ameninţare sau pericol pentru noi în ceea ce priveşte anumite acţiuni, atunci nu le facem".

În aceste condiţii, "ceea ce se întâmplă între noi şi China este absolut avantajos din perspectiva interesului nostru naţional şi a economiei naţionale".

O astfel de abordare raţională a autorităţilor de la Budapesta arată că Ungaria este mult mai bine pregătită decât vecinii ei pentru construirea unei economii a viitorului, care să manifeste un grad ridicat de rezilienţă şi adaptabilitate, inclusiv pe fondul asigurării resurselor energetice necesare.