Unu la unu

• (Interviu cu Teodor Ancuţa - Preşedintele Bursei Monetar Financiare şi de Mărfuri Sibiu - Episodul II)

Reporter: În ultimul timp aţi circulat, aţi avut contacte cu omologi din străinătate. De pildă, Ahmed Aly. V-aţi întâlnit aţi discutat. Ce aţi discutat?

Teodor Ancuţa: Ahmed Aly, preşedintele Bursei din Dubai. Am discutat o modalitate de colaborare, într-o perspectivă.

Reporter: Dubaiul şi-a manifestat interesul, la un moment dat, pentru România.

Teodor Ancuţa: Şi-a manifestat interesul, dar atunci era în negocieri cu OMX-ul. Şi spuneau . În momentul în care le-am spus cât valorează Bursa din Sibiu au răspuns că, probabil, eu nu cunosc preţul, că nu se poate să facă doar 16 milioane de euro, pentru că, oricum, este totuşi o valoare numai faptul că este autorizată ca bursă. O altă întâlnire importantă am avut în Thailanda, la Bangkok, cu cele mai mari burse din întreaga lume. Trei zile - s-a întrunit Asociaţia pieţelor futures din întreaga lume. Şi au participat cele mai mari burse: NYSE, Eurexul, OMX-ul, toate bursele din Asia, India, America, elveţienii au participat; a fost chiar Mayer, preşedintele Bursei. A fost o întâlnire de nivel mare, fiecare bursă a avut o temă într-un panel, în care s-a discutat - inclusiv Bursa din Sibiu -, am dezbătut rolul mass-media în creşterea lichidităţii pieţei.

Reporter: O temă foarte interesantă pentru noi, ca ziarişti! Şi care este rolul mass-media în creşterea lichidităţii pieţei?

Teodor Ancuţa: Am spus la Bangkok că ziarul "BURSA" se află lângă noi de zece ani.

Reporter: Aţi zis asta acolo?!

Teodor Ancuţa: Da. Am zis acolo că nu ne-aţi cerut niciun ban, niciodată, în timp ce majoritatea mass-media trăieşte din astfel de finanţări. Şi am spus că avem acest privilegiu şi această şansă să avem lângă noi "BURSA", un ziar dedicat pieţei.

Reporter: Este foarte tare! Mulţumim!

Teodor Atanasiu: Am mai spus că, ulterior, atenţia cu care ne-a tratat "BURSA" a contaminat mass-media şi au apărut şi televiziuni dedicate pieţei. Şi că în pofida acestei atenţii, totuşi n-am reuşit să depăşim o proporţie de 1,2% din populaţia României care să tranzacţioneze pe vreuna din pieţe. Asta arată că mai avem de lucru la marketing.

Reporter: Cred că nu mediatizarea lipseşte pieţei, ci frecvenţa variaţiei de preţ şi accesul greoi la piaţă.

Teodor Ancuţa: În privinţa accesului la piaţă, marea noastră realizare pe care Bucureştiul nu o să o aibă prea curând este că avem acest soft pentru clienţi şi stai acasă şi îţi faci ce vrei tu şi tranzacţionezi. Vrem să lungim programul până la şase şi jumătate să prindem câteva ore şi din piaţa asiatică şi americană. La prima adunare generală vom aproba lungirea programului. Îmi pare rău că am ascultat atunci de BVB şi C.N.V.M. şi am redus programul. A fost o prostie, la urma urmei C.N.V.M. nu putea să ne-o impună. Sigur că noi căutăm să ne luăm de lucru noi căutam să facem bani, am putea, într-o perspectivă, să ţinem deschisă "prăvălia" non-stop.

Reporter: Mai este posibilă fuziunea cu Bursa de Valori Bucureşti?

Teodor Ancuţa: Acum nu mai este posibilă fuziunea cu BVB pentru că noi vom majora capitalul de trei ori, până la şase milioane de euro.

Reporter: De ce nu? Care-i legătura?!

Teodor Ancuţa: Pentru că valoarea bursei din Sibiu va ajunge la peste 30 milioane de euro.

Reporter: Este valoarea contabilă?

Teodor Ancuţa: Nu, valoarea de piaţă.

Reporter: Dar BVB are pretenţii de 200 de milioane...

Teodor Ancuţa: Pretenţii... Dar eu spun că nu vor lua banii aştia niciodată. Dacă noi vom implementa piaţa spot, nu ştiu cât vor mai lua. Lumea are încredere în noi pentru că am plecat de la zero.

Reporter: Cum se constituie preţul unei burse?

Teodor Ancuţa: Valoarea unei burse este dată de lichiditatea pe care o are. Dacă noi avem o lichiditate medie de 20-30 milioane pe zi, cât are BVB-ul, de ce am valora mai puţin decât ei?

Reporter: Continui să susţin că fuziunea nu este imposibilă...

Teodor Ancuţa: Eu cred că este imposibilă pentru că valoarea noastră, deja, este de unu la cinci, şi nu mai este de 1 la 12. Şi cu cât trece timpul, vom fi unu la unu.

Reporter: Ce veţi face cu banii atraşi din majorarea de capital?

Teodor Ancuţa: Avem o strategie. Vreau să cumpăr Casa de Compensatie, care ne va aduce o rata a profitului de 20-25%.

Reporter: În momentul de faţă. Bursa din Sibiu este în competiţie cu BVB-ul sau a intrat într-o competiţie regională?

Teodor Ancuţa: Fără a ofensa pe nimeni, cred că, din perspectiva derivatelor, competiţia internă este câştigată net de Sibiu care are experienţa şi know-how-ul necesar dezvoltării unei astfel de pieţe. De aceea cred că noi suntem deja un actor de forţă în competiţia regională, şi mă refer la Europa centrală şi de sud-est, unde, din perspectiva volumelor realizate pe derivatele pe acţiuni suntem printre lideri.

În contextul actual al globalizării bursiere este importantă competiţia regională şi sistemul de parteneriat şi alianţă care pot contribui la dezvoltarea pieţei. Avem în vedere cooperările cu burse din regiune, cooperări care se vor constitui ca noi paşi pe care Bursa din Sibiu îi face în vederea dezvoltării sale şi a extinderii orizonturilor instituţiilor la nivel internaţional, ca parte a unui program menit să contribuie la atragerea investitorilor către produsele derivate şi implicit la creşterea pieţei de capital.

Probabil că lansarea unei pieţe spot la Sibiu va duce la creşterea competiţiei pe plan intern, dar eu văd acest lucru ca un stimul pentru dezvoltarea pieţei de capital.

Reporter: Să revenim la derivate. Mulţi spun că riscul acestora este mult mai mare în raport cu investiţia clasică în acţiuni. De ce ar alege investitorii astfel de instrumente?

Teodor Ancuţa: Mă bucur că mi-aţi adresat această întrebare şi aş dori să clarific o dată pentru totdeauna această problemă. Derivatele au aceeaşi doză de risc ca şi instrumentele clasice, raportat la acelaşi număr de acţiuni rulante. Mai mult, chiar, derivatele sunt în acest caz mai atractive, permiţând rularea aceluiaşi numar de acţiuni ca şi în piaţa spot cu sumă de bani mult mai mică, de doar 15-20% , câştigurile fiind amplificate, datorită efectului de levier. Factorul de risc cel mai mare este lăcomia, dar, repet, la acelaşi număr de acţiuni rulate, riscul este acelaşi ca şi în piaţa spot, cu avantajul că investiţiile la Sibiu sunt mult mai mici.

Reporter: Care sunt caracteristicile pieţei de capital în acest început de an şi rezultatele obţinute de bursa sibiană?

Teodor Ancuţa: Piaţa a fost caracterizată la începutul de an de scăderi de mare amploare, resimţite atât pe spot cât şi pe piaţa flutures. Ultimele şedinţe par să fi redus optimismul. Dar indiferent de direcţia urmată, investitorii din Bursa sibiană s-au dovedit foarte activi şi au beneficiat de oportunitatea să exploateze favorabil şi un trend descendent datorită tranzacţiilor "short". De altfel, speculatorii pe vânzări au acumulat în conturi câştiguri de ordinul milioanelor de euro. Totodată au fost aplicate strategii de hedging prin care au fost securizate sume consistente, tot de ordinul milioanelor, care cu siguranţă ar fi fost pierdute de investitori dacă nu ar fi existat Bursa din Sibiu, care să le ofere şansa de a aplica strategii de protecţie. Eficenţa unei astfel de strategii este cu atât mai mare cu cât totul este posibil cu investiţii minore datorate mecanismului tranzacţiilor în marjă prin care se imobilizează doar 15-20% din valoarea reală a acţiunilor, investitorii beneficiind, totodată, şi de o piaţă foarte lichidă, unde pot găsi foarte uşor contraparte.

Revenind la evoluţia pieţei cred că la aceasta a contribuit un cumul de factori care au creat un sentiment negativ atât la nivel internaţional cât şi pe plan naţional. La nivel internaţional, încă din vara anului trecut s-au manifestat îngrijorări legate şi create de criza creditelor ipotecare SUA. Problemele economiei americane s-au resimţit pe deplin peste ocean, în Asia şi Europa.

Aceşti factori nu au acţionat singuri şi au fost dublaţi şi de conjunctura internă. Se pot observa semnele negative la nivel macroeconomic pe plan local. Economia autohtonă dă semne de slabiciune, cauzate de supraîncălzirea sa, leul traversează o perioadă de criză prelungită, caderea sa menţinandu-se deja de cateva luni bune. Astfel, construită pe un schelet subţire, economia românească a devenit foarte uşor vulnerabilă la viruşi din pieţele internaţionale, iar această vulnerabilitate s-a resimţit şi în piaţa de capital.

Punctele slabe ale economiei ar fi: cresterea cheltuielilor bugetare pentru salariaţi şi pensia fară o acoperire reală; guvernul minoritar şantajat de celelalte forţe politice; lipsa unor măsuri concrete ale Guvernului pentru întărirea economiei şi faptul că, doar cu politicile monetare ale BNR, nu se poate menţine rata inflaţiei; deficitul de cont curent foarte ridicat; lipsa investiţiilor, banii care ies din ţară, de exemplu prin vânzările de acţiuni pe bursă; dependenţa crescută faţă de capitalul străin.