English
Actualizare 12:25 USR: "Guvernul Tudose minte românii cu o rectificare pozitivă şi sacrifică din nou investiţiile"
Partidul Uniunea Salvaţi România (USR) susţine că guvernarea PSD - ALDE manipulează cifrele bugetului de stat pentru a prezenta o rectificare bugetară pozitivă în care veniturile şi cheltuielile statului sunt în creştere.
Într-un comunicat de presă al formaţiunii se arată: "În realitate, Guvernul Tudose refuză să recunoască propria incompetenţă şi să admită în mod oficial că rectificarea bugetară reflectă situaţia dezastruoasă a finanţelor publice după opt luni de guvernare PSD - ALDE. Deşi ministrul Finanţelor Publice a anunţat o rectificare prin care veniturile şi cheltuielile bugetare sunt în creştere, proiectul de rectificare bugetară prezentat de Ministerul Finanţelor Publice arată realitatea că veniturile şi cheltuielile bugetului de stat sunt în scădere şi doar deficitul bugetar este în creştere. Faptul că, în ciuda unei creşteri economice importante, veniturile bugetului de stat sunt rectificate în scădere cu 1,3 miliarde de lei este o dovadă clară a eşecului programului de guvernare al coaliţiei PSD - ALDE şi confirmă că estimările iniţiale au fost eronate".
Deputatul Dan Barna, purtătorul de cuvânt al USR, afirmă că, "dincolo de modul în care este definită această rectificare bugetară, în esenţă este o rectificare negativă pentru că sunt tăiate fonduri de aproape 10 miliarde de lei de la investiţii în infrastructură şi proiecte europene şi transferate la cheltuielile cu salariile şi pensiile".
Uniunea Salvaţi România consideră că este regretabil că guvernarea PSD - ALDE a redus drastic alocările bugetare în domenii extrem de importante pentru dezvoltarea României: fondurile Ministerului Transporturilor au fost diminuate cu 6,25 miliarde de lei, iar cele pentru cofinanţarea proiectelor europene cu 3,48 miliarde de lei, potrivit comunicatului.
USR conchide: "Reducerea fondurilor pentru infrastructura de transport şi pentru proiectele europene reprezintă una dintre cele mai grave nerealizări ale guvernării PSD - ALDE care arată concentrarea coaliţiei de guvernare doar pe măsuri populiste, fără o acoperire bugetară reală, ignorând complet dezvoltarea viitoare. Partidul Uniunea Salvaţi România cere Guvernului să vină cu soluţii de rectificare bugetară care să aşeze cheltuielile statului pe baze economice reale şi să renunţe la politica populistă care a dus la sacrificarea investiţiilor în situaţia în care în ultima parte a anului nu mai sunt fonduri pentru plata unor salarii la stat".
(S.A.)
-------------
Actualizare 12:04 Florin Cîţu: "Prin rectificarea bugetară, cresc cheltuielile de personal şi de asistenţă socială şi scad cele pentru investiţii"
Senatorul liberal Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget din Senat, susţine faptul că liderul PSD, Liviu Dragnea, foloseşte bugetul de stat în interes electoral.
El afirmă că, prin rectificarea propusă de Guvern, vor creşte cheltuielile de personal cu 2,3 miliarde de lei şi cele de asistenţă socială cu 2,53 de miliarde de lei, în timp ce de la investiţii au fost tăiate 1,6 miliarde de lei.
Florin Cîţu a scris astăzi, pe pagina sa de Facebook: "Dragnea foloseşte bugetul de stat în interes electoral!!! Prin această rectificare bugetară:
1. CRESC cheltuielile de personal cu 2,3 miliarde lei şi CRESC cheltuielile cu asistenţa socială cu 2,53 miliarde lei!!
2. SCAD cheltuielile de capital (investiţii) cu 1,6 miliarde lei şi SCAD cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare cu 4,2 miliarde lei!!
Aceastea sunt schimbările majore pe partea de cheltuieli şi arată clar că PSD se foloseşte de banii noştri pentru a satisface propriul electorat!".
Senatorul liberal mai susţine că sumele colectate deja la bugetul statului nu sunt suficiente pentru a plăti costul "populismului PSD-ist" şi că acest guvern "a băgat mâna şi mai adânc în buzunarele noastre".
Cîţu adaugă: "Supraacciza ne ia 600 milioane de lei din buzunar doar în 2017, contribuţiile din contractele part time plătite ca pentru contracte full time încă 165 de milioane de lei în 2017, iar companiile de stat care mai aveau rezerve pentru investiţii pierd 2 miliarde de lei.
În 2018 costul populismului PSD se triplează, asta fără să ştim încă efectele legii pensiilor!!!
Astfel, taxa de solidaritate, taxa pe cifra de afaceri, taxa pe active financiar-bancare, TVA la 21-22% şi eliminarea contribuţiei către pilonul II de pensii rămân «soluţiile» lui Dragnea pentru plata populismului PSD-ist".
(S.A.)
-------------
Rectificarea bugetară aferentă primului semestru al anului în curs, care urmează să fie aprobată cât de curând, ridică deja semne de întrebare. În timp ce guvernanţii susţin că rectificarea este una pozitivă, reprezentanţii opoziţiei afirmă că aceasta nu poate fi decât negativă, ţinând cont de contextul economic şi de cifrele prezentate de Finanţe.
Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa a prezentat, succint, vineri, proiectul de rectificare bugetară, despre care spunea că este pozitivă, pentru informaţii mai concrete făcând trimitere la site-ul instituţiei. Însă, vineri seara, pe site-ul MFP, a fost postat proiectul rectificării bugetare, care arată: "Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei".
În context, liberalul Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget din Senat, care precizase, vineri dimineaţă, că rectificarea bugetară nu poate ieşi pozitivă şi anunţase că, dacă va fi aşa, îl va chema la audieri pe primul ministru Mihai Tudose, ne-a spus: "Se pare că, în viziunea lui Tudose şi a lui Dragnea, venituri mai mici şi deficit mai mare înseamnă rectificare pozitivă. Este un motiv în plus ca primul ministru să fie audiat în Comisia de buget de la Senat, unde să dea explicaţii despre cum a construit bugetul de stat".
Premierul Mihai Tudose a spus, vineri, că, atunci când rectificarea bugetară este una pozitivă "nu poate fi vorba despre lipsă de bani pentru lefuri şi pensii", precizând că informaţia vehiculată că nu ar fi bani "a fost alarmă falsă".
Tot primul ministru spunea, la finele lunii iulie, execuţia bugetară la şase luni "nu arată foarte bine, fiind un blocaj imens". Oficialul a precizat, atunci, că în unele ministere gradul de execuţie este de doar 2% pe primele şase luni ale anului. Conform MFP, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB, faţă de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.
În urmă cu o lună, ministrul Ionuţ Mişa ne-a precizat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a reuşit să recupereze, în iulie, colectările la buget. Oficialul ne-a declarat: "ANAF a depăşit planul stabilit pentru iulie 2017, cu toate că, pentru această lună, Fiscul a avut cel mai mare plan de colectare, comparativ cu aceeaşi perioadă din anii trecuţi, de la înfiinţarea ANAF şi până în prezent, în condiţiile în care a fost restituită integral TVA planificată".
ANAF a colectat, în primul semestru al acestui an, peste 100 de miliarde lei la buget, cu 4,1% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent.
În luna iunie, Fiscul a colectat venituri bugetare de 16,534 miliarde lei, cu 12% mai mult decât în luna iunie 2016, conform reprezentanţilor instituţiei. Aceştia au precizat: "Programul comunicat de Ministerul de Finanţe pentru luna iunie a fost realizat în proporţie de 102,7% (mai mult cu 437,8 milioane de lei), în condiţiile în care volumul restituirilor de TVA în iunie 2017 a fost în cuantum de peste 1,287 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 513,3 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut".
• Mişa: "Creşterea PIB de 5,8% nu s-a bazat exclusiv pe consum"
Consumul nu a fost principalul element de creştere economică, în primul semestru al anului în curs, fiind mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat, vineri, ministrul de resort, care a menţionat că a fost modificată proiecţia de creştere a economiei pentru 2017, de la 5,2%, la 5,6%, în contextul în care Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere reală de 5,8%, în primele şase luni ale anului.
Ministrul de resort a precizat că rata de creştere a exporturilor de bunuri şi servicii a fost de 8,7%, contribuţia exportului net la creşterea reală avută în vedere la fundamentarea bugetului pe anul 2017 fiind de 1,3 procente. Ionuţ Mişa a adăugat: "Pe latura ofertei sunt de evidenţiat valoarea adăugată brută din industrie, care s-a majorat cu 7,3%, cea din servicii - cu 6,3% şi cea din agricultură - cu 2,3%. Dacă ne raportăm la volumul producţiei industriale din 2017, acesta a crescut cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, fiind cea mai mare creştere pentru această perioadă de timp, pe parcursul ultimilor 3 ani. Această creştere s-a datorat producţiei bunurilor de capital, care s-a majorat cu 12,7%. De asemenea, cea mai mare contribuţie la creşterea producţiei industriale a avut-o cererea externă, produsele româneşti devenind din ce în ce mai competitive în afara ţării". Valoarea PIB se ridică la 837,1 miliarde lei, a mai adăugat ministrul Mişa, completând că, în acest context, Ministerul Finanţelor Publice propune, la prima rectificare din acest an, o suplimentare a cheltuielilor pentru anumite instituţii.
Astfel, Ministerul Agriculturii, Internele, Ministerul Sănătăţii, Administraţia Prezidenţială, serviciile secrete şi cele două camere ale Parlamentului se află printre entităţile care vor primi mai mulţi bani, dacă proiectul de rectificare va fi aprobat în forma actuală.
Ionuţ Mişa a declarat că bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu suma de 1,775 miliarde lei, pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor din 2018. Totodată, se va asigura cofinanţarea programelor din PNDR 2014-2020. Un alt minister care va beneficia de creşteri la buget este cel al Afacerilor Interne, care va avea un plus de 1,160 miliarde lei, în principal pentru asigurarea mentenanţei aeronavelor şi a echipamentelor pentru intervenţie şi plata drepturilor salariale şi a pensiilor.
Alte instituţii unde bugetul va creşte după prima rectificare sunt Ministerul Sănătăţii (plus de 207 milioane lei pentru plata salariilor personalului medical), Ministerul Muncii (plus de 95,9 milioane lei), Ministerul Finanţelor (plus de 426 milioane lei pentru drepturile salariale), Ministerul Justiţiei (plus de 357 milioane lei, pentru drepturi salariale şi hotărâri judecătoreşti), Ministerul pentru Mediul de Afaceri (plus de 247 milioane de lei, pentru programele de sprijin al IMM-urilor).
Sume în plus la buget vor mai primi şi SRI (291,9 milioane lei, pentru salarii, pensii militare de stat şi alte programe, Ministerul Public (203,5 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (181,9 milioane lei), Administraţia Prezidenţială şi cele două camere ale Parlamentului, potrivit ministrului de resort.
În acelaşi timp, se va tăia din bugetele Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE); Transporturilor; Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), potrivit lui Ionuţ Mişa, care a anunţat că sumele luate din aceste bugete sunt aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, acestea nefiind utilizate.
Bugetele locale vor beneficia de 697,2 milioane lei, din care pentru salariile profesorilor din învăţământul preuniversitar - 350 de milioane de lei, pentru centrele persoanelor cu handicap - 89,2 milioane lei, la însoţitorii acestor persoane vor ajunge 110,9 milioane lei, iar pentru programul "Cornul şi laptele" vor fi alocate 69,1 milioane lei. Pentru direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului este prevăzut să fie dislocate 78 de milioane de lei.
"În bugetul Ministerului Finanţelor Publice, la acţiuni generale, au fost acordate credite de angajament în sumă de 638 milioane de lei pentru programul "Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii, în vederea demarării unui proces de selecţie pentru beneficiarii ajutorului de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie", a mai spus ministrul Mişa.
• Cîţu: "Din creşterea economică de 5,8% în primul semestru, 5,5 vine din consum"
Rectificarea bugetară poate fi doar una negativă, afirmă liberalul Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget din Senat. Domnia sa a ascris, vineri, pe pagina personală de Facebook: "În România, rectificările bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai există şi situaţia în care se iau bani din bugetul unui minister (pentru că nu s-au cheltuit acei bani) şi se transferă altor ministere. Atenţie! Asta este o rectificare simplă, nu pozitivă (aviz Tudose). Rectificarea pozitivă se poate face doar când veniturile la buget încasate sunt mai mari decât cele programate. Astfel, Guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativă se face atunci când veniturile încasate sunt mai mici decât cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie să reduci cheltuielile.
A. Situaţia existentă şi premisele rectificării bugetare:
Rapoartele trimestriale publicate de Ministerul Finanţelor arată că, după şase luni, veniturile la buget sunt cu cinci miliarde mai mici (!!!) decât cele programate. Asta, în ciuda creşterii economice pe care Tudose ne-o vinde - ca fiind cea mai mare din UE, de 5,8%.
Mai mult, în primele şase luni ale lui 2017, datoria publică a crescut cu 18,7 miliarde lei. Iar preţurile de consum, după şapte luni, au crescut cu 1,5% şi sunt estimate să depăşească ţinta de inflaţie. Cel mai important lucru, însă, este că, din creşterea economică de 5,8% în primul semestru, 5,5 vine din consum. Adică 95%. Şi cu toate acestea, veniturile din TVA sunt mai mici cu 4,7 miliarde decât cele programate.
Acestea sunt premisele de la care pleacă o decizie de rectificare bugetară care poate fi doar negativă!
Pentru o imagine cât mai clară a situaţiei bugetului la momentul acestei rectificări bugetare, sunt obligat să cer ca prim-ministrul Mihai Tudose să fie audiat în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat, pentru a prezenta execuţia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fără SWAP, rambursările TVA în comparaţie cu programul aprobat la începutul anului!
B. Decizia privind rectificarea bugetară:
În aceste moment, situaţia economică arată că este necesară o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetară din acest an poate fi doar negativă.
În cazul în care Guvernul decide să facă o rectificare pozitivă, aşa cum declară public, premierul Tudose se va afla exact în situaţia în care se afla şi guvernarea anterioară.
O rectificare bugetară pozitivă mă obligă să propun PNL să ceară o comisie de anchetă a rectificării bugetare!
Să argumentez.
La începutul lui ianuarie am făcut parte din comisia de anchetă a rectificărilor bugetare din anul 2016. Această comisie a fost cerută de Liviu Dragnea pentru a ancheta "gaura" de la buget. Acum, situaţia este mult mai gravă, deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4,7 miliarde mai mici decât cele programate. Anul acesta sunt cu 5,1 miliarde mai mici.
Dar, înainte de a avea această rectificare este necesar să avem concluziile raportului comisiei de anchetă pentru rectificările din 2016. Vă reamintesc că, în acel moment, atât Grindeanu, cât şi ministrul Finanţelor au declarat public că Dragnea se înşeală.
Aici este bine să menţionez şi ce spunea Curtea de Conturi despre rectificările bugetare din 2016:
- cele două rectificări bugetare au fost realizate într-o manieră optimistă, deşi gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);
- decizia corectă în cazul celor două rectificări bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor bugetului general consolidat (aceasta este concluzia raportului Curţii de Conturi).
Concluzia mea este că prima rectificare bugetară în acest an trebuie să fie negativă!
În acest context, trebuie să menţionez şi ce se întâmplă cu locurile de muncă. În 2016, în primele şase luni au fost create 131.000 locuri de muncă, iar 2017, cu o creştere economică cu un punct procentual mai mare, doar 120.000 locuri de muncă! Vedeţi de ce mă îngrijorez? Ne spun că avem creştere economică record, în timp ce veniturile la buget sunt mai mici şi economia creează mai puţine locuri de muncă.
Ceva nu se leagă!"
În aceste condiţii, Florin Cîţu sfătuieşte Guvernul să ia o decizie bazată pe realităţile economice şi nu una care să asigure doar promovarea imaginii PSD.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
