English
• Update 18:15 Daniel Constantin: "APIA a plătit beneficiarilor 5,5 miliarde de euro"
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit către beneficiari 5,5 miliarde de euro din suma totală de 8,1 miliarde de euro, pe care ţara noastră o are la dispoziţie în perioada 2007 - 2013, dar care trebuie cheltuită până în 2015, a declarat azi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă.
Domnia sa a precizat, totodată, că gradul de absorbţie pe fonduri de dezvoltare rurală este de 63%, conform surselor de presă.
Oficialul a explicat: "Astăzi Agenţia de Plăţi poate să ne raporteze că, din totalul de 8,1 miliarde de euro pe care România le are la dispoziţie în 2007 - 2013, dar care trebuie cheltuite până în 2015, a plătit deja către beneficiari şi a încasat de la Comisia Europeană o sumă de 5,5 miliarde de euro. Gradul de absorbţie la Ministerul Agriculturii, pe fonduri de dezvoltare rurală, este de 63%. Tot Agenţia de Plăţi ne-a raportat că s-au depus în această perioadă 143.000 de cereri de finanţare, dintre care pentru 89.000 dintre ele s-a semnat deja contract de finanţare. Din acest punct de vedere, lucrurile au mers foarte bine".
---
• Sistemul de supraveghere şi de control în ceea ce priveşte programul de dezvoltare rurală din România este "ineficace" la toate capitolele
• Autorităţile vizate de la noi nu comentează, deocamdată
• Grupul de politici "Dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate" rămâne cel mai expus la erori financiare la nivelul UE
Curtea de Conturi a Uniunii Europene a constatat că modul în care sunt gestionate fondurile de dezvoltare rurală în România este "ineficace", iar procedurile de achiziţii publice prezintă numeroase nereguli, potrivit raportului privind exerciţiul financiar 2012, prezentat ieri la Luxemburg. Direct vizată este activitatea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Contactate de Ziarul Bursa, autorităţile sus-menţionate, precum şi Ministerul Agriculturii ne-au precizat că nu comentează datele, deocamdată.
În urma constatărilor, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ.
Ţara noastră s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare, potrivit comisiei de Audit.
În cazul nostru, Curtea a sesizat mai multe cazuri de încălcare a normelor privind achiziţiile publice, dar şi erori recurente cu impact financiar şi în ceea ce priveşte includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile. Principalele deficienţe menţionate de instituţie cu privire la dezvoltarea rurală la noi în ţară ţin nivelul controalelor administrative privind condiţiile de eligibilitate şi angajamentele, dar şi de o evaluare insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor proiectelor.
Curtea a subliniat: "calitatea nesatisfăcătoare a controalelor la faţa locului" şi erori la nivelul conceperii şi al implementării sistemului de control pentru verificările în materie de ecocondiţionalitate.
• Principalele fonduri vizate sunt FEADR, FEDER şi FSE
Potrivit raportului, principalele date vizează Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) şi Fondul Social European (FSE).
În ceea ce priveşte FEADR, Curtea menţionează că datele raportate de organismul de certificare din România nu erau "fiabile". Din acest motiv, instituţia a reefectuat inspecţiile organismului de certificare şi a identificat cauze de neeligibilitate în 5 dintre cele 10 cazuri controlate.
Într-un răspuns al Comisiei se arată că, în România, sunt în curs proceduri de verificare a conformităţii cu privire la regulile FEADR, "riscul rezultat din deficienţele identificate urmând să fie acoperit prin corecţii financiare".
Curtea a subliniat că sistemul de supraveghere şi de control în ceea ce priveşte programul de dezvoltare rurală din România este "ineficace" la toate capitolele, în timp ce sistemele din alte cinci ţări verificate (Bulgaria, Germania, Franţa, Polonia şi Suedia) sunt eficace sau parţial eficace.
Raportul prezintă două exemple privind corecţiile financiare aplicate ţării noastre.
În lunile aprilie şi mai 2012, Comisia Europeană a identificat un număr de probleme "grave" în cadrul unui program operaţional FSE din România. Printre principalele constatări se numărau deficienţe în procedurile de selecţie şi în verificările de gestiune, insuficienţe la nivelul controalelor achiziţiilor publice şi cheltuieli neeligibile în anumite cazuri individuale.
În urma unei proceduri de negociere, CE şi autorităţile române au convenit asupra unei corecţii forfetare de 25%. Corecţiile care, până la 31 decembrie 2012, se ridicau la 81 de milioane de euro din contribuţia financiară a UE, nu au fost aplicate la nivelul proiectelor. Impactul corecţiei financiare a constat în diminuarea ratei de cofinanţare a programului operaţional, potrivit raportului.
De asemenea, în cazul unui program operaţional din cadrul FEDER, Comisia a identificat, între 2010 şi 2012, o serie de probleme în sistemele de gestiune şi de control în general, precum şi la nivelul achiziţiilor publice. După întreruperea plăţilor, Comisia a convenit cu autorităţile române să se aplice corecţii individuale la nivelul proiectelor. Acest lucru a avut consecinţe asupra rambursării efectuate de CE către România în decembrie 2012.
Autorii raportului conchid că rezultatele privind exerciţiul financiar 2012 semnalează, din nou, o creştere a indicilor globali de eroare estimaţi, de la 3,9% în 2011 la 4,8% în 2012. Toate domeniile de cheltuieli operaţionale au contribuit la această creştere, grupul de politici "Dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate" rămânând grupul cel mai expus la erori.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
