USITALL - ÎNCĂ UN INVESTITOR CARE SE GÂNDEŞTE SĂ NE PĂRĂSEASCĂ Milioane de euro, ţinute în stand-by de autorităţile locale

De trei ani, suedezii de la Usitall negociază cu autorităţile locale din ţara noastră termenii unor acorduri care ne-ar aduce investiţii de cel puţin 200 de milioane de euro şi 300 de noi locuri de muncă, mai puţine deşeuri şi căldură la preţuri mai mici, toate la costuri zero.

Specializată în producerea energiei termice şi electrice din deşeuri, compania s-a gândit să exporte experienţa de peste 50 de ani în domeniu şi a găsit condiţiile cele mai favorabile în ţara noastră.

Legislaţia europeană pe care suntem nevoiţi să o adoptăm, existenţa unor reţele centralizate de încălzire în majoritatea localităţilor, dar şi cantitatea mare de deşeuri încă neexploatate cresc potenţialul ţării noastre pentru astfel de investiţii, însă demararea lor a fost împiedicată de refuzul autorităţilor locale de a coopera.

• CEO Mattias Philipsson: "Avem nevoie de angajamente ferme din partea autorităţilor"

Pentru a demara, la nivel local, investiţiile în centrale de producere a energiei din deşeuri, este nevoie doar ca administraţia locală să se angajeze că va cumpăra energia produsă, costurile, dar şi riscul unui eşec al proiectului fiind suportate de investitor, ne-a explicat Mattias Philipsson, CEO al Usitall.

Domnia sa ne-a spus: "Dacă eşuăm, fie pentru că nu am obţinut avizele necesare, fie că proiectul în sine nu este fezabil, compania va pierde banii investiţi până la momentul respectiv, iar municipalitatea nu va pierde nimic. Dacă proiectul va avea succes, municipalitatea va beneficia de energie termică la preţuri garantat mai mici decât cele actuale".

În plus, instalarea unei astfel de centrale care să răspundă necesităţilor locale ar prelucra, anual, 200.000 tone de deşeuri solide, generând 20 MW energie electrică şi 70 MW energie termică.

• Lipseşte înţelegerea beneficiarilor

Aparent de nerefuzat, această ofertă de investiţii a fost primită cu reticenţă de autorităţile locale din marile oraşe. Mattias Philipsson pune reticenţa pe seama lipsei de înţelegere a unui proiect atât de complex, care aduce împreună pieţele energiei termice şi electrice, piaţa deşeurilor, dar şi pe cea financiară.

"Nu au mai primit o astfel de ofertă până acum. Iniţial au înţeles că le propun un parteneriat public-privat, pentru care ar trebui să organizeze licitaţie publică", ne-a mai declarat domnia sa, precizând că recent au fost făcute demersuri la nivel guvernamental, în speranţa că ministerele pot promova, la nivel local, un astfel de proiect.

Dintre cei pe care a reuşit să-i convingă să dea o şansă proiectului se numără compania RADET, care asigură furnizarea energiei termice pentru municipiul Bucureşti şi APATERM Galaţi. Cum aceste companii se află în dificultăţi financiare, Usitall a solicitat, din partea consiliilor locale, garanţii pentru potenţialele contracte.

Dacă la Galaţi negocierile sunt în desfăşurare, Consiliul Municipiului Bucureşti nu pare dispus să aprobe acest proiect, în special din cauza unui parteneriat public-privat pe care l-ar fi demarat din fonduri europene, potrivit domnului Mattias Philipsson, care ne-a precizat că proiecte similare au fost sortite eşecului şi la Braşov, dar şi în Polonia în lipsa tehnologiilor performante şi a experienţei de care Usitall beneficiază.

• Fără rezultate, suedezii se gândesc să se retragă

Mattias Philipsson ne-a declarat: "Următoarea perioadă este decisivă pentru viitorul acestui proiect în România. Dacă autorităţile nu se vor arăta interesate, nu va exista voinţă politică, ne vom reorienta către un alt stat. Proprietarii nu înţeleg cum cineva nu poate pune pe lista de priorităţi o ofertă atât de generoasă şi nu ne sprijină".

Contrar a ceea ce se întâmplă în Suedia, unde există anumite domenii, printre care şi dezvoltarea durabilă, care nu fac obiectul partizanatului politic şi în prima zi după alegeri, activităţile curente ale adminis-traţiei se reiau, la noi negocierile au fost puse în stand-by şi de alegerile locale de anul acesta, potrivit reprezentantului Usitall.

Compania vrea, însă, să-şi afirme neutralitatea politică. "Ansamblurile ar trebui să rămâ-nă aici pentru 50 de ani, timp în care se vor succeda mai multe guverne, astfel că acestea trebuie să rămâ-nă indiferent de cine este la putere", a mai precizat domnia sa.

Suedezii au făcut faţă cu brio hăţişului birocratic autohton, din care lipseau reglementările domeniului pe care îl promovează, singurele clarificări de care mai au nevoie fiind cele cu privire la măsura în care o centrală de producere a energiei din deşeuri s-ar califica pentru certificate verzi şi, bineînţeles, acordurile formale din partea unor autorităţi locale.

"Cu toată reticenţa de care au dat dovadă, nu ne-a cerut nimeni să plătim nimic pentru semnături", ne-a mai spus Mattias Philipsson, optimist că va reuşi, în cele câteva luni pe care le mai are la dispoziţie, să ne convingă de beneficiile proiectului pe care ni-l propune.

Usitall este o companie suedeză originară din oraşul Linkoping, cu legături strânse cu municipalitatea locală. Compania are peste 50 de ani de experienţă în dezvoltarea şi operarea centralelor de ultimă generaţie pentru transformarea deşeurilor în energie, Linkoping fiind în totalitate aprovizionat cu energie termică obţinută în aces-te centrale. Ca o recunoaştere a parcursului şi experienţei acumulate de compania suedeză, oraşul în care aceasta îşi are sediul a fost ales, în 2011, să găzduiască Congresul Mondial de Energie Regenerabilă.

Potrivit angajamentelor faţă de UE, ţara noastră trebuie să ajungă la minim 55% reciclare până în 2013.

În 2008, ţara noastră înregistra o medie anuală de 36,7 milioane de tone de deşeuri, iar 99% din deşeurile municipale erau depozitate în gropi comune.