VALERIU TABĂRĂ: România ar putea deveni exportator de tutun, în câţiva ani

Industriaşii de ţigarete din ţara noastră ar putea să-şi procure tutunul de pe piaţa internă în doar câţiva ani, ne-a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care ne-a spus că România ar putea deveni, în doi-trei ani, exportator de tutun: "România are posibilitatea să producă toate cele cinci tipuri de tutun la cea mai bună calitate. De aceea, ne interesează ca fermierii români să producă tutun. În doi-trei ani, am putea să nu mai fim importatori de tutun. Mai mult decât atât, am putea deveni o ţară exportatoare de tutun".

Ministrul de resort ne-a precizat că, până în anii 1994-1995, în ţara noastră erau cultivate circa 35.000-36.000 de hectare de tutun, în prezent suprafaţa cultivată cu această plantă fiind de aproximativ 1000 de hectare. Potrivit lui Valeriu Tabără, fără o concurenţă neloială, în prezent am putea cultiva 10.000-15.000 de hectare de tutun.

"Culturile de tutun au fost distruse de interese obscure", ne-a subliniat ministrul Tabără, adăugând că industria tutunului ar trebui să func-ţioneze fără blocaje. În acest sens, a fost întocmit un proiect pentru organizarea unui Comitet Interministerial pentru coordonarea activităţilor din sectorul tutunului şi produselor procesate din tutun şi a activităţilor conexe acestora.

Acest organism consultativ care va funcţiona pe lângă Secretariatul General al Guvernului va fi alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Minis-terului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Departamentului pentru Afaceri Europene şi Consiliului Concurenţei.

Deşi marii producători de ţigarete de pe piaţa noastră s-au arătat nemulţumiţi că nu au fost incluşi în acest comitet, ministrul Agriculturii ne-a spus că nu exclude pe nimeni de la discuţii, declarându-se mulţumit că jucătorii din domeniu sunt interesaţi de existenţa şi activitatea noului organism consultativ: "Am înfiinţat acest comitet cu scopul de a dezbate toate aspectele legate de tutun. Nu numărul membrilor contea-ză, ci calitatea sa. Nu-i excludem pe producători de la discuţii, suntem chiar încântaţi că-i interesează ce se întâmplă în industria de profil".

Preşedintele Comitetului Interministerial va fi un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii. În situaţiile în care acesta va fi în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia de preşedinte, va putea deleaga responsabilităţile şi atribuţiile sale secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

• Încurajarea cultivării tutunului ar putea ajuta la combaterea contrabandei

Impactul înfiinţării Comitetului Interministerial din industria tutunului asupra mediului de afaceri, prevăzut în nota de fundamentare a proiectului, va fi crearea unui sistem integrat de acţiuni pentru o piaţă comunitară funcţională, cu produse din tutun şi combatere a comerţului ilegal.

Contrabanda cu tutun constituie un motiv de îngrijorare pentru sănătatea publică, fiind mai importantă decât comerţul şi interesele comerciale, se arată în proiect.

Încurajarea fermierilor şi orientarea acestora către cultura tutunului ar putea asigura o scădere a importurilor de tutun şi produse din tutun şi, implicit, modificarea pieţei comunitare a aces-tora, înlocuind comerţul cu produse de contrabandă şi contrafăcute, cu o piaţă internă funcţională, mai precizează acesta.

Ultimele date furnizate de compania de cercetare "Novel Reasearch", în luna martie, arată că piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns la 14,7%. Proporţia comerţului ilegal cu ţigarete se află, astfel, în scădere cu 7,8 punc-te procentuale faţă de luna ianuarie 2011, când contrabanda se situa la 22,5% din totalul pieţei. În ianuarie 2010, ca urmare a creşterii masive a accizelor, contrabanda atinsese maximul istoric de 36,2% din piaţă.

Potrivit marilor producători de ţigarete din ţara noastră, un punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă încasări la bugetul de stat de circa 30 milioane de euro. Aceştia apreciază că "diminuarea comerţului ilicit cu ţigarete se datorează eforturilor concertate ale autorităţilor şi operaţiunilor de amploare desfăşurate începând cu a doua parte a anului trecut, ca urmare a definirii unei Strategii de combatere a contrabandei şi evaziunii fis-cale, precum şi schimbărilor apărute în cadrul de reglementare. De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit şi colaborarea strânsă dintre autorităţile statului şi indus-tria tutunului".

Reprezentanţii jucătorilor din domeniu subliniază că, anul trecut, au fost descoperite peste zece fabrici ilegale de ţigarete. Pentru o diminuare şi mai accentuată a fenomenului de contrabandă "este nevoie de un cadru unitar şi simplificat şi de folosirea aceluiaşi criteriu de măsurare, criteriul cantitativ, atât pentru contrabanda în punctele de trecere a frontierei, cât şi pentru evaziunea fis-cală. E nevoie, de asemenea, de clarificarea situaţiei existente la frontiera internă, cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal. Nu în ultimul rând, este necesar ca mijlocul de transport folosit pentru contrabandă să poată fi confiscat, chiar dacă nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse în ţară ilegal", este de părere Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România. Potrivit domniei sale, este necesar ca piaţa legală a ţigaretelor să nu fie sabotată prin reglementări insuficient analizate, amintind renunţarea la scanarea mijloacelor de transport, revenirea la situaţia anterioară în privinţa vânzărilor din Duty Free şi comercializarea ţigaretelor confiscate.

"Vorbim în acest caz despre concurenţa neloială faţă de producătorii legali, care plătesc taxe şi cărora li s-ar încălca drepturile de proprietate intelectuală asupra mărcilor lor, pe care statul nu le poate comercializa dacă nu are franciză. De asemenea, ar fi şi o problemă de siguranţă din punct de vedere igienico sanitar, neputându-se garanta calitatea, conformitatea, vechimea, respectarea condiţiilor de transport şi depozitare a produselor. De zece ani încoace, ţigaretele confiscate se predau producătorilor şi sunt distruse pe cheltuiala acestora, sub supravegherea comisiei fiscale. În nicio ţară membră a Uniunii Europene nu sunt valorificate ţigaretele confiscate", a declarat, recent, Adrian Popa, Head of Corporate & Regulatory Affairs pe Europa de sud-est al "British American Tobacco" (BAT).

Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs "Philip Morris" Româ-nia, a menţionat: "Pentru a menţine actualul nivel şi a accelera pe mai departe trendul descrescător al contrabandei, este absolut necesar ca lupta împotriva comerţului ilicit să rămână o prioritate, autorităţile să continue eforturile de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete, iar legislaţia privind contrabanda, contrafacerea şi evaziunea să fie îmbunătăţită. La rândul său, indus-tria va contribui în continuare la îmbunătăţirea gradului de conştientizare a periculozităţii fenomenului, în multiplele lui aspecte: criminalitatea organizată, dimensiunea financiară concretizată în pierderi la bugetul de stat, siguranţa produselor, efectele asupra industriei legale".

Cu toate că autorităţile statului par că fac eforturi susţinute pentru combaterea fenomenului de contrabandă cu ţigarete, capturile acestora reprezintă doar 5% din piaţa ilegală cu produse din tutun, au afirmat, la începutul anului, producătorii din domeniu, în cadrul unui seminar pe această temă. Acest lucru înseamnă că rata de succes a contrabandei se ridică la 95%.

Producătorii de ţigarete din ţara noastră s-au mai arătat îngrijoraţi de discuţiile avute în cadrul Comisiei Europene cu privire la introducerea pe piaţă a pachetelor de ţigarete generice (nepersonalizate), care, în opinia jucătorilor din piaţă, ar putea îngroşa rândurile contrabandei.

"Suntem foarte preocupaţi de apelurile adresate autorităţilor de reglementare în vederea autorizării aşa numitelor < ambalaje generice (neutre) > pentru produsele din tutun. < Ambalajul generic/neutru > ar presupune un aspect standardizat pentru toate pachetele de ţigarete de pe piaţă, în alb şi negru, păstrându-se, eventual, doar denumirea mărcii, cu un anumit standard de caractere, culoare şi dimensiune", ne-a spus Gilda Lazăr. Domnia sa consideră că iniţiativa ar aduce, pe de o parte, atingere dreptului de proprietate intelectuală asupra mărcilor, iar, pe de altă parte, ar încuraja contrafacerile şi contrabanda, pachetele fiind mult mai simplu de falsificat.

Directiva europeană care urmăreşte introducerea pe piaţă a pachetelor de ţigarete generice, res-pectiv nepersonalizate, va conduce la o bulversare a industriei de profil, a declarat, recent, în cadrul unei mese rotunde, Andrei Vasilescu

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. În 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde euro, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi impozite.