"Vârsta la care antreprenorii fac exit scade tot mai mult"

Reporter: Cum v-aţi orientat, din punct de vedere al carierei, spre domeniul finanţelor şi, aplicat, spre fondurile de investiţii?

Lucian Streche: M-a fascinat domeniul şi mi-am dorit să capăt mai multă înţelegere despre cum funcţionează economia şi investiţiile. A ajutat major şi faptul că vârfurile de competenţă tind să graviteze către acest domeniu, deci vei găsi întotdeauna oameni de la care să înveţi, indiferent de cât de costisitoare pot fi unele lecţii. Drumul meu a început cu pasiunea pentru fizică şi matematică, am participat încă din şcoala generală şi, ulterior, în liceu la olimpiade, ajungând până în fazele pe ţară. În clasa specială de matematică, la Liceul Mihai Viteazu, eram doi-trei olimpici la matematică din cei trei-patru pe Bucureşti. Mai târziu, pentru că mi-au plăcut montajele şi circuitele încă de când eram mic, am ales Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, de la Politehnică. Am avut cele mai mari medii pe specializarea mea, astfel încât am primit o bursă de cercetare în Franţa, în cadrul École Nationale Superieure de l'Électronique et de ses Applications (ENSEA) din Paris. Această bursă mi-a permis să îmi pregătesc lucrarea de diplomă într-un laborator de cercetare, alături de oameni deosebiţi ca profesori. Aici am avut de dezvoltat atât pe partea teoretică, cât şi în ceea ce priveşte implementarea practică a acesteia. În acea perioadă s-a dezvoltat şi interesul meu pentru finanţe şi, la întoarcerea în ţară, am ales să mă înscriu la cel mai bun Master de finanţe local, Doctoral School of Finance and Banking, sub îndrumarea excepţionalului profesor Adam Alter. Acest master m-a ajutat să întâlnesc oameni de top din peisajul economic al României şi să încep aprofundarea domeniului investiţional. Au apărut şi propuneri de carieră în acest cadru. Unul dintre profesori ne-a oferit oportunitatea de a ocupa o poziţie deschisă în cadrul celui mai mare fond de investiţii cu prezenţă reală locală, la acel moment. Am concurat pentru acest post pe care l-am obţinut şi, astfel, a început şi cariera mea în private equity.

Reporter: Legat de istoria noastră, sociologii şi psihologii spun că, în prezent, trăim cea mai bună perioadă ca nivel de siguranţă, adăpost şi longevitate, din punct de vedere evolutiv. Cum arată din perspectiva dumneavoastră, ca specialist în acest domeniu, în termeni de siguranţă financiară şi resurse, perioada pe care o traversăm?

Lucian Streche: Primul lucru pe care aş vrea să îl spun este că ar trebui să realizăm că trăim într-o ţară bogată. Chiar dacă noi nu recunoaştem asta şi majoritatea populaţiei are psihologia din anii 2000, când eram mult mai săraci, în momentul acesta, toate clasificările internaţionale ne poziţionează între ţările bogate. Şi asta poate să vadă oricine dintr-o comparaţie simplă: costul unei mese la un restaurant pe malul lacului Herăstrău, de pildă, faţă de o masă similară în Barcelona sau Roma. La noi, în acest moment, preţurile sunt mai mari decât în unele oraşe sau capitale din Occident. Şi, dincolo de acest exemplu, nivelul nostru de trai, măsurat prin PIB per capita, a crescut foarte mult în România.

În al doilea rând, stăm foarte bine ca nivel de siguranţă. Am prieteni francezi care, mutaţi în România, ne-au spus că în Paris ei nu s-ar plimba niciodată pe jos noaptea cum fac aici.

Realitatea asta economică ce ne clasifică drept o ţară bogată vine în contrast cu psihologia noastră, de oameni săraci, care durează de mult timp, pe un fond justificat din trecut. Dar va mai dura la fel de mult să fie schimbată. Aceasta este şi cauza pentru care noi, românii, nu avem o educaţie financiară solidă, aspect care ne dăunează considerabil, din păcate.

Reporter: Cum au influenţat pandemia şi războiul din Ucraina domeniul achiziţiilor şi pe cel al investiţiilor?

Lucian Streche: Efectul imediat al războiului din Ucraina a fost îngheţarea majorităţii tranzacţiilor, la fel ca şi pandemia, de altfel. Când ai de-a face cu incertitudinea, te opreşti şi îţi iei timp de reflexie. În acelaşi timp, vorbim şi de un efect economic pozitiv al războiului. Economia românească, fiind ţară de tranzit pentru emigranţii şi bunurile din Ucraina, a beneficiat şi de un input de capital social, de oameni din Ucraina care au ales să locuiască la noi, să producă aici, să plătească chirii, să consume.

Un domeniu care s-a schimbat destul de mult în urma acestor evenimente este zona imobiliară. Aici au existat două efecte. În primul rând, oamenii au început să petreacă 18 ore treji în casă, faţă de 6-8 ore înainte, şi atunci a apărut nevoia unui alt spaţiu şi a unor alte condiţii de trai. În al doilea rând, în România, ca în orice ţară civilizată la nivel global, ai efectul de polarizare accelerat de pandemie şi razboi. Cei care au bani acumulează şi mai repede alţi bani. Şi atunci, majoritatea investiţiilor in imobiliare vin tot de la ei.

Putem vorbi şi de un al treilea efect, întorcându-mă la educaţia financiară. Un exemplu este China. Majoritatea populaţiei din China nu are domenii variate de investiţie şi atunci cumpără case şi apartamente. Dacă nu îţi faci un portofoliu şi cumperi doar apartamente atunci când iţi cresc veniturile, e normal să se piardă echilibrul în această piaţă şi să crească nesustenabil. Un efect similar întâlnim si în cultura noastră.

Alternativele ar fi dezvoltarea unui portofoliu cu risc distribuit, investiţii la bursa la titluri de stat şi obligaţiuni. Mai sunt o mulţime de clase de active, pornind de la instrumente derivate cu suport de metale şi alte mărfuri şi bunuri, sau artă, ceasuri, bijuterii. Inclusiv poţi investi în valute.

Reporter: Care este trendul pe piaţa de investiţii, în general?

Lucian Streche: Şi piaţa de investiţii urmăreşte, în mod ironic, tot moda. Dacă în urmă cu doi ani erau numeroase tranzacţii şi investiţii pe piaţa pariurilor, de exemplu, acum sunt foarte multe tranzacţii pe piaţa de energie, odată cu schimbarea legislaţiei. Cele mai multe tranzacţii din 2024 au fost pe partea de energie, de la portofolii întregi de energie regenerabilă la distribuţie.

În ceea ce priveşte viitorul, pe termen scurt sau lung, speranţa mea e ca atenţia să se mute şi mai mult în IT şi tehnologie, iar România să treacă din zona de servicii IT, în zona de produse software. În acest domeniu, valoarea adăugată poate fi imensă şi m-ar bucura să utilizăm din plin competenţele de vârf ale dezvoltatorilor locali.

Reporter: Care sunt business-urile cu cele mai căutate obiecte de activitate?

Lucian Streche: Ce cauţi în primul rând este potenţialul de creştere. Cele mai dinamice domenii la noi sunt pe partea de energie, de IT şi în zona de servicii medicale. Tranzacţiile urmăresc foarte bine domeniile cu creştere mare. Strategia cea mai bună este şi cea mai grea: să înţelegem implicaţiile evenimentelor curente şi să investim în anumite domenii, înainte ca acestea să intre pe panta de creştere accelerată, atunci când sunt activi foarte mulţi investitori.

Reporter: Ce înseamnă inteligenţa artificială pentru acest domeniu al M&A şi al investiţiilor?

Lucian Streche: Valoare adăugată mai mare. Până la urmă, IA implică în majoritatea domeniilor o creştere de productivitate şi aceasta duce la o creştere a valorii pentru client, pentru consumator. Ca părţi negative, la nivel individual, poate afecta locurile de muncă. Prima afectată este munca repetitivă. Poate nu ai nevoie să angajezi doi juniori pentru a se ocupa de descrierea companiilor din prezentări, ci de inteligenţă artificială şi un singur om. IA completează segmente de forţă de muncă, nu ştiu dacă va înlocui însă vreodată totul până la capăt.

Reporter: Din experienţa de lucru cu antreprenori români şi business-uri româneşti, ce s-a schimbat în ultimii 30 de ani? Cum s-a schimbat mindset-ul antreprenorilor, odată cu piaţa?

Lucian Streche: Schimbarea majoră vine din profilul lor şi din generalizarea tranzacţiilor de M&A. Dacă înainte erau firme cu o vechime mare, cu fondatori implicaţi în acel business o viaţă întreagă, afaceri pornite să crească şi să devină business-uri generaţionale, acum realitatea începe să fie alta. Vârsta la care antreprenorii fac exit scade din ce în ce mai mult.

A scăzut ponderea antreprenorilor din prima categorie, care era, să spunem, predominantă în 2013. Nu zic că nu mai există în prezent şi antreprenori care pornesc la drum cu gânduri pe termen lung pentru afacerea lor, dar majoritatea îi cuprinde pe cei care încep în prezent business-uri cu gândul de a face exit in 3-5 ani încă de la început. Mulţi încep să vadă exitul ca pe un obiectiv principal.

Acest trend are drept consecinţă modificarea strategiei, fiind încurajat termenul scurt, pentru că apare presiunea timpului. Are ca beneficii creşterea adaptabilităţii şi a competiţiei, de a împinge mult mai agresiv pe piaţă. Dacă vrei să faci exit peste câţiva ani, atunci şi bornele de dezvoltare se schimbă, se accelerează. Apar si rezultatele pozitive: o creştere economică accelerată pentru România, o creştere a salariilor pentru anumite categorii sociale si a exporturilor, implicit pentru veniturile din taxe.

Dar, evident, există şi nişte minusuri care iau naştere. Printre acestea ar fi că o parte dintre antreprenori pot avea tendinţa de a sacrifica standardele: grija pentru oameni, alcătuirea şi creşterea unei echipe care aduce o plus valoare în timp îndelungat companiei, nivelurile de salarizare pentru alte categorii, stabilitatea în rândul angajaţilor, până la calitatea produsului rezultat sau sustenabilitatea pe termen lung a firmei.

Reporter: Aţi ajutat mulţi antreprenori români să vândă business-uri către concerne străine. În ce a constat această muncă?

Lucian Streche: Noi oferim un management complet de proiect într-un proces de vânzare. În principal am reprezentat fondatorii, antreprenori români care doreau sa facă exit. Ne ocupam de tot, de la identificarea potenţialului investitor, analiza companiei, crearea de modele financiare, evaluare, identificam punctele forte şi cele mai puţin tari. Este un întreg proces de analiză, pentru o înţelegere profundă a modelului de business, a companiei şi a pieţei. Este inclusă, desigur, şi partea de negociere a contractului final şi de structurare a tranzacţiei. Modul optim de a transfera valoarea, pentru care se primeşte preţul, poate fi foarte diferit. Poţi cumpăra părţi sociale sau poţi face transfer de business; poţi avea o implicare pe termen lung a fondatorului sau nu, plus tot felul de alte pârghii prin care poţi crea mai multa valoare. Noi ajutăm şi cu această parte în decursul negocierilor, împreună cu avocaţii, până la ultima semnătură.

Reporter: De ce are nevoie un antreprenor de consultanţă atunci când vinde un business? Cum arată pregătirea unei afaceri pentru acest pas?

Lucian Streche: Pentru că un antreprenor nu ştie ce nu ştie. Poate are idee despre carte, dar nu ştie cel mai probabil nici titlurile tuturor capitolelor, când vorbim despre M&A. Există adesea o asimetrie de informaţii, pentru că, de obicei, cumpărătorul nu este la prima achiziţie şi ştie uzanţele. De cealaltă parte, avem un vânzător care toată viaţa a dezvoltat un business, nu a făcut tranzacţii M&A. Şi atunci, din asimetria aceasta de informaţii, dacă decide să meargă singur are un foarte mare dezavantaj. Ar trebui să înveţe o întreagă ramură din finanţe într-un timp scurt, pentru a ajunge la acelaşi nivel cu cumpărătorul.

Pe de alta parte, sigur că poţi să faci tranzacţia şi fără un consultant. Dar nu o să ştii niciodată cât ai pierdut. Poate puteai obţine un preţ cu 30% mai mare, poate clauze mult mai bune post-tranzacţie.

Reporter: Cum arată pregătirea antreprenorului, pentru a fi susţinut atât să vândă, cât să şi investească, ulterior?

Lucian Streche: Măsurile şi intervenţia în această pregătire pot fi atât strategice, cât şi formale. De la a avea grijă ca antreprenorul să aibă toate documentele contabile şi legale puse la punct, până la susţinerea antreprenorului în luarea unor decizii strategice de business prin modele financiare si analize strategice.

Un alt rol important pe care îl are consultantul este de a-i spune clientului ce este corect şi uzual: de a-i da o confirmare validată de multe alte tranzacţii încheiate din trecut. În ceea ce priveşte ce se întâmplă după vânzare, există o problemă de continuitate foarte importantă pentru antreprenor. Şi un subiect la care mulţi poate nu se gândesc că ar fi dificil. După ce ai vândut, ai mult mai mulţi bani decât eşti obişnuit, care stau si te privesc impasibili in extrasul de cont. Şi atunci apare următoarea provocare, aceea de a face ceva cu banii. De reţinut şi că cele mai multe tranzacţii au clauze de neconcurenţă, iar, pentru câţiva ani, antreprenorul nu poate să dezvolte un business similar cu ceea ce a vândut. Atunci devine foarte utilă perspectiva unui consultant de investiţii, cu un scop foarte bine definit: de menţinere şi creştere a bunăstării pe termen lung.

Reporter: La câte astfel de proiectele aţi lucrat până în prezent?

Lucian Streche: Nu am contorizat, însă, cel mai probabil, ne apropiem de 100 de proiecte în diferite stadii de dezvoltare prin care am trecut.

Reporter: Ce vă propuneţi pentru 2025?

Lucian Streche: Am în plan pentru 2025 dezvoltarea unui proiect de consultanţă în wealth management. Cred că este mare nevoie de dezvoltarea acestei ramuri în România şi dorim, împreună cu echipa, să aducem cele mai noi resurse de cunoaştere si strategii, sprijinite de studii solide.

Reporter: Cum a venit ideea acestui business şi de ce ar avea nevoie antreprenorii de astfel de servicii?

Lucian Streche: Având contact cu mulţi antreprenori care au făcut sau se gândesc să facă un exit din business, am văzut cum partea investiţională este o urmare naturală pentru parcursul lor. Procesele de M&A sunt în esenţă procese de investiţie, probabil cele mai complexe astfel de procese, şi atunci toate cunoştinţele şi experienţa dezvoltată în M&A pot fi uşor utilizate în wealth management. Ne vom adresa unui spectru mult mai larg decât antreprenorilor care au făcut exit, deoarece majoritatea oamenilor poate beneficia mai mult decât realizează de o politică investiţională corectă. În mod particular, antreprenorii au beneficii pe mai multe planuri. Pe lângă asigurarea viitorului despre care am discutat până acum, ei au beneficiul că pot aplica principiile învăţate şi în businessul de zi cu zi. Nu există antreprenor care să nu aibă de luat decizii despre unde să investească resursele companiei zilnic, iar principiile aprofundate împreună cu noi in procesul de învăţare reprezintă un ghid foarte valoros în această direcţie.

Reporter: Mulţumesc!