VASILE DÎNCU, MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE: "Dialogul şi diplomaţia - principalele instrumente pentru rezolvarea oricărei disensiuni"

Atacul Federaţiei Ruse asupra Ucrainei trebuie să înceteze, iar dialogul şi diplomaţia trebuie să devină principalele instrumente pentru a rezolva orice disensiune, a afirmat, ieri, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, unde, împreună cu omologul său german Christine Lambrecht, a trecut în revistă situaţia militarilor germani dislocaţi în ţara noastră.

"Cancelarul Olaf Scholz a spus, sâmbăta trecută în Bundestag, că «nu vom accepta folosirea forţei ca instrument politic». România susţine cu tărie acest principiu. Pacea în Europa a fost destabilizată de acţiunea flagrantă şi barbară a Federaţiei Ruse, de a rescrie arhitectura europeană de securitate; de aceea suntem în situaţia în care principiile internaţionale sunt încălcate în mod vădit. Atacul Rusiei asupra Ucrainei trebuie să înceteze, iar dialogul şi diplomaţia trebuie să devină principalele instrumente pentru a rezolva orice disensiune, având bună credinţă, respect pentru integritatea teritorială a naţiunilor suverane şi respectul dreptului internaţional", a declarat Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării Naţionale a precizat că Ucraina a solicitat sprijin din partea comunităţii internaţionale pentru ca forţele sale armate să poată rezista şi să poată respinge atacurile Federaţiei Ruse.

"Am văzut o extraordinară mobilizare din partea statelor NATO, a statelor UE, dar şi a ţărilor din afara spaţiului euroatlantic, pentru a sprijini cu echipamente militare, letale sau neletale, Ucraina. Germania şi România se află printre aceste state, care aduc un ajutor şi un sprijin consistent Ucrainei. Guvernul României donează Ucrainei muniţie, combustibil, echipament militar de protecţie, dar şi alimente, apă şi materiale sanitare care se adaugă la contribuţiile trimise anterior ca răspuns la solicitarea Ucrainei prin mecanismul european de protecţie civilă. Ţara noastră este dispusă să asigure tratament medical în spitale militare şi civile din România pentru militarii şi civilii ucraineni răniţi", a spus Vasile Dîncu.

În acest context, el a solicitat mai mult sprijin din partea Uniunii Europene pentru partenerii din vecinătatea estică, prin consolidarea rezilienţei acestor state destul de vulnerabile în acest moment.

"Trebuie să continuăm să ne întărim securitatea şi să ne modernizăm forţele armate. Este responsabilitate noastră pentru generaţiile viitoare. Pericolul este aici, foarte aproape de graniţele noastre. Participarea industriei germane la înzestrarea forţelor armate române poate aduce valoare adăugată pentru dezvoltarea unor capabilităţi moderne, având în vedere potenţialul de care dispune Germania în acest moment", a mai spus Vasile Dîncu.

La rândul său, Christine Lambrecht, ministrul Apărării din Germania, a afirmat că regimul politic de la Kremlin a încălcat tratate, promisiuni şi a aruncat în spaţiul public mai multe ştiri false, motive care au determinat Germania să îşi schimbe poziţia faţă de Federaţia Rusă.

"Putin este un dictator brutal. Germania şi-a schimbat poziţia. A hotărât să livreze arme Ucrainei. Soldaţii se află aici la graniţa externă a NATO; menţionez că militarii noştri de află aici pentru pace. Ne aflăm în vremuri grele (...) misiunea noastră a fost din scurt, dar suntem bine pregătiţi. Nu vom ceda niciun milimetru din teritoriul alianţei noastre", a declarat Christine Lambrecht.

Ministrul german a reiterat că ţara sa are o răspundere majoră în cadrul NATO.

"Germania este a doua cea mai numeroasă armată din Europa. Vom lua în considerare toate posibilităţile şi vom decide dacă vom extinde această prezenţă avansată în România. Recent s-a luat decizia de a creşte aportul financiar pentru armată la 2% din PIB-ul Germaniei. (...) Privim cu multă atenţie şi îngrijorare la ameninţările nucleare ruse. Cred că este important să ne păstrăm calmul pentru a evita o escaladare a situaţiei. De aceea, mă adresez direct domnului Putin să înceteze cu astfel de ameninţări şi să îşi retragă trupele", a spus Christine Lambrecht.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, detaşamentul german dislocat în România este format în prezent din aproximativ 75 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi şase aeronave Eurofighter Typhoon, care execută, alături de militarii Forţelor Aeriene Române şi Forţelor Aeriene Italiene, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO.

Forţele Aeriene Germane au mai fost prezente în România, în vara anului 2021 alături de Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii, în baza declaraţiei comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de poliţie aeriană.

Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO, iar misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare.