Reporter: În prima parte a anului 2022, cele 617.000 de case de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri fiscale în valoare de 568 miliarde de lei, adică aproape 116 miliarde de euro. Dacă se menţine acelaşi ritm, se estimează că până la finalul anului suma totală înregistrată în casele de marcat conectate la ANAF va ajunge în jurul sumei de 920 de miliarde de lei. Ce spun aceste cifre despre puterea de cumpărare a românilor?
Velin Ganev: Aceste date, corelate cu date furnizate de către alte instituţii şi organisme pot indica puterea de cumpărare a românilor. Dacă ne raportăm exclusiv la datele din casele de marcat nu vom putea răspunde corect la întrebare, din păcate. Ar fi foarte interesant de văzut, de exemplu, câte tranzacţii şi câţi bani au trecut prin casele de marcat, raportat la categorii diferite de contribuabili. Dacă avem o concentrare pe retail-ul mare, acest lucru poate indica faptul că business-urile mici (cele de la "colţul blocului") sunt fie în colaps, fie în prag de moarte clinică. Acesta ar fi un exemplu. Pornind de la datele furnizate de casele de marcat, se pot construi diverse scenarii de previzionare sau de predictibilitate şi doar beneficarul acestor date, în speţă ANAF, le poate modela corect.
Reporter: Cum a evoluat tehnologia în domeniul caselor de marcat?
Velin Ganev: Odată cu schimbarea tehnologică din 2018 am ajuns practic la zi cu restul lumii şi chiar am putea spune că am depăşit-o cu un pas. Datorită jurnalului electronic şi transmisiei XML către ANAF, putem vorbi de o reducere "la sânge" a procesului birocratic, digitalizarea caselor de marcat reprezentând timp economisit în favoarea altor fluxuri de lucru importante din cadrul companiilor. Un proprietar de firmă poate verifica cu uşurinţă datele din casele de marcat, fără să fie prezent în locaţia respectivă şi poate previziona mai bine nevoia de aprovizionare, de exemplu.
Reporter: Cum se pot asigura comercianţii că sunt în conformitate cu cele mai noi modificări fiscale?
Velin Ganev: Răspunsul la aceasta întrebare este firesc şi complex, în acelaşi timp, şi anume ANAF. Este firesc pentru că doar fiind în permanentă legătură cu propunerile ANAF poţi fi la curent cu toate modificările din această zonă, complexitatea venind din înţelegerea tuturor acestor propuneri. Prin urmare, cursul firesc este să apelăm mai întâi la reţeaua de profesionişti care sunt în măsură să îşi asume interpretarea unor astfel de informaţii şi, mai apoi, daca nu suntem siguri 100% pe marginea subiectului, să solicităm un punct de vedere oficial ANAF.
Reporter: Ce soluţii au comercianţii pentru digitalizarea proceselor fiscale?
Velin Ganev: Din fericire, România beneficiază de absolut toate tehnologiile folosite la nivel global. Un comerciant trebuie să îşi definească în primul rând nevoile şi să pornească în identificarea soluţiilor disponibile în piaţă. Adoptarea noilor tehnologii în România se situează pe locul cinci în întreaga lume. Nu întâmplător am devenit terenul de PoC (Proof of Concept) pentru domenii şi tehnologii foarte variate.
Reporter: Ce se preconizează pentru anii viitori în ceea ce priveşte încasările la bugetul de stat? Care ar fi explicaţiile?
Velin Ganev: Din punctul meu de vedere, care nu este al unui funcţionar la stat şi nici al unui consultant fiscal, aş putea spune că pandemia a venit cu schimbări deloc neglijabile în percepţiile noastre de business. Dacă multe afaceri se situau până acum într-o "zonă gri" din punctul de vedere al declarării veniturilor, odată cu pandemia au înţeles că evaziunea şi procentul de câştig versus risc nu este justificat. Tot atunci au realizat că posibilităţile de creştere sporesc exponenţial odată cu diversificarea metodelor de a încasa contravaloarea bunurilor şi serviciilor prestate. În aceste condiţii, încasările la bugetul de stat ar trebui să crească proporţial însă există şi factori concurenţi ce pot împiedica asta şi, pentru a putea face o predicţie corectă, trebuie să apelăm la scenarii şi analişti care să poată modela aceste date.
Reporter: Ce poate face ANAF pentru a creşte veniturile colectate?
Velin Ganev: ANAF se află într-un proces de transformare vizibil. Însă vorbim despre o suprastructură şi este nevoie de timp pentru ca ANAF să se calibreze nevoilor actuale. Digitalizarea înseamnă un nivel de colectare net superior şi transparent pentru mediul privat. ANAF trebuie să devină partenerul mediului de afaceri iar mediul de afaceri datorează, la rândul său, transparenţă şi predictibilitate.
Reporter: Cum aţi caracteriza sistemul fiscal din România faţă de cele din alte state europene?
Velin Ganev: Fiecare ţară are specificul şi provocările ei. Putem vorbi despre progrese dar şi despre provocări majore. Avem nevoie de grupuri de lucru strategice şi de Think-Tanks realizate între specialişii de la stat şi mediul privat. Atunci vom putea identifica nevoile reale din piaţă. Multe instituţii, inclusiv ANAF, au tendinţa de a complica cerinţele, în loc să se concentreze pe problema reală. Aici e nevoie de acel grup strategic, care să puna punctul pe I şi să redirecţioneze eforturile către nevoia reală din piaţă.
Reporter: Care sunt obiectivele pe care le aveţi în următorii trei-cinci ani pentru Danubius Exim?
Velin Ganev: Obiectivul nostru principal este să unificăm sfera plăţilor şi anume să integrăm sfera echipamentelor fiscale cu cea a plăţilor cu card bancar. Business-urile care au case de marcat vor câştiga mai mult prin abordarea mai multor metode de plată, vor putea încasa facturi de la PF (n.r. persoane fizice) şi vor putea oferi, indirect, mai multe servicii. Trăim într-o eră nouă, o eră hibridă unde putem spune cu toţii că "limita este doar cerul!"
Reporter: Vă mulţumesc!