VICEPREŞEDINTELE CEC BANK: "În Roma antică, faliţii erau tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau"

În Roma antică, faliţii erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau, în Evul Mediu erau legaţi la stâlpul infamiei, iar în epoca modernă erau băgaţi la închisoarea datornicilor, a amintit ieri vicepreşedintele CEC Bank, Mirela Iovu, vorbind despre legile insolvenţei, chiar în ziua în care preşedintele ţării promulga legea insolvenţei persoanelor fizice.

"Practica a arătat că, dacă se ajunge în insolvenţă, se pune în mişcare un mecanism atât de complex şi de imprevizibil încât rişti ca la final să constaţi că, de fapt, garanţiile tale sunt fără valoare sau au fost utilizate pentru alte plăţi", a declarat doamna Iovu, potrivit Hotnews, adăugând: "Pentru a salva afacerile de la faliment, poate este bine să avem... aşa.. un mic semn de întrebare faţă de onestitatea celor pe care îi finanţăm. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră cunoaşteţi cum erau trataţi faliţii în Roma antică.

Faliţii, în funcţie de numărul creditorilor, erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau. În Evul Mediu se folosea stâlpul infamiei şi mai era obiceiul legării de un catarg în piaţa publică sau purtarea datornicului pe străzi. Exista şi închisoarea datornicilor, unde capul familiei era încarcerat. Şi noi, în Codul Civil de la 1864, aveam închisoarea datornicilor. Dar, în decursul anilor, s-a ajuns de la uciderea debitorului până la acordarea unei a doua şanse, în 2014. (...) Nu se mai vorbeşte despre debitorul de rea credinţă. Azi vorbim de debitori oneşti cărora trebuie să li se acorde a doua şansă. Personal, nu sunt pe o pantă optimistă - legea insolvenţei nu este perfectă şi nu ar putea fi vreodată perfectă".

Ţinând cont de contextul în care ne aflăm, declaraţia vicepreşedintelui CEC Bank este neinspirată, potrivit lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, care ne-a declarat: "Consider că declaraţia a atras atenţia mai mult prin originalitatea ei, decât prin mesaj. Eu cred că doamna Iovu a dorit să sublinieze modul în care au evoluat lucrurile şi faptul că în 2014 debitorului i se mai acordă o şansă, ceea ce este foarte bine. Sunt de părere că oamenii care ajung în situaţia să nu-şi mai poată achita ratele din diverse motive, dar care nu sunt de rea credinţă, nu trebuie judecaţi".

Debitorii nu s-au simţit confortabil la citirea acestor cuvinte, venite chiar din partea unui bancher, în condiţiile în care încrederea clienţilor în bănci este extrem de scăzută.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), subliniază că, între timp, lumea s-a schimbat radical. Domnia sa ne-a spus: "Astăzi sunt ţări în care debitorii pun cheile locuinţei pe masă şi scapă de datorie, sunt alte ţări în care debitorii sunt iertaţi de datorii atunci când fac dovada bunei lor credinţe şi a inexistenţei veniturilor necesare pentru achitarea datoriei. Este adevărat că la noi debitorii persoane fizice au fost trataţi până acum mai rău decât infractorii periculoşi condamnaţi definitiv, dar sper că lucrurile se vor schimba în bine în perioada următoare. Evocarea, în contextul noii legislaţii privind insolvenţa persoanelor fizice, a acestor exemple extreme din istorie, mi se pare totalmente nefericită".

Nici Cătălin Voivozeanu, unul dintre liderii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, nu apreciază declaraţiile Mirelei Iovu, dimpotrivă: "Aceste declaraţii şi momentul în care sunt ele făcute vin în totală contradicţie cu lumea în care trăim. Mi se pare incredibilă o astfel de declaraţie. După cum spune doamna Iovu, ar trebui să ne întoarcem la Vlad Ţepeş şi să-i tragem în ţeapă pe toţi politicienii care au furat din bugetul statului?".

Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că intenţia reprezentantului CEC Bank nu a fost cea care reiese din textul citat, dar se alătură celorlalte opinii, considerând că declaraţia nu este tocmai potrivită: "Părerea mea este că Mirela Iovu vorbeşte despre istoria falimentului, nu cred că declaraţia este de rea credinţă, însă este adevărat că a ieşit foarte prost".

Şi Ana Birchall, iniţiatorul Legii Insolvenţei persoanelor fizice, condamnă declaraţiile vecepreşedintelui CEC Bank, precizând: "Eu am reuşit să fac istorie legislativă şi condamn asemenea declaraţii. Mă bucur că preşedintele ţării a înţeles necesitatea existenţei unei legi a insolvenţei persoanelor fizice, după 25 de ani, această lege urmând să fie trimisă spre publicare în Monitorul Oficial. Sistemul bancar ar trebui să vină în întâmpinarea oamenilor, nu să îi pună pe stâlpul infamiei".

• Orice cetăţean aflat în incapacitate de plată îşi poate reeşalona datoriile

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, decretul pentru promulgarea Legii privind procedura Insolvenţei persoanelor fizice, conform căreia orice cetăţean aflat, fără vina sa, în incapacitate de plată a datoriilor, îşi poate reeşalona datoriile pe o perioadă de cinci ani, potrivit preşedinţiei.

Ana Birchall a subliniat în mai multe ocazii că proiectul pe care l-a iniţiat este "echilibrat şi nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci principiul de drept al egalităţii de instrumente juridice şi îi permite debitorului de bună-credinţă să îşi poată reeşalona datoriile, evitând executarea silită".

Potrivit domniei sale, din momentul deschiderii insolvenţei, nu mai sunt acumulate penalităţi, orice procedură de executare silită fiind stopată.

"Prin această lege se acordă un nou start oamenilor aflaţi în necaz financiar, care pot solicita, în condiţiile legii, eliberarea de datorii reziduale, astfel încât să nu mai fie urmăriţi toată viaţa. (...) M-am luptat pentru o Lege a Insolvenţei persoanelor fizice echilibrată, care sprijină debitorul să iasă din impas", a punctat Ana Birchall.

Domnia sa a adăugat că va urmări şi parcursul de elaborare a normelor metodologice, astfel încât "să fie asigurată buna ei implementare".

Recent, deputatul PSD Ana Birchall ne-a explicat: "Va fi constituită o comisie (n.r. naţională) de insolvenţă, cel mai probabil alcătuită din reprezentanţi ai anumitor autorităţi, cum ar fi ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Dacă cineva nu va fi de acord cu procedura stabilită în cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestaţie şi se merge în instanţă. Astfel, degrevăm instanţele de o serie de dosare, iar debitorul, care va putea propune modul de rambursare a datoriilor, pentru că are acest drept, nu va mai fi nevoit să aştepte o lungă perioadă de timp ca să ia instanţa o decizie".

Practicienii în insolvenţă susţin că această măsură a fost solicitată chiar de justiţie, care nu deţine logistica necesară pentru coordonarea unui număr ridicat de dosare pe această speţă.

Cătălin Voivozeanu subliniază că promulgarea acestei legi "nu are niciun fel de aplicabilitate sau poate se vor găsi vreo 5-10 persoane să-şi ceară insolvenţa". Domnia sa consideră că aceasta este o "altă lege care ajută, de fapt, băncile, şi nu debitorii".

După ce legea a trecut de Parlament, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a declarat că debitorilor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa, explicând: "Pentru bănci legea este binevenită întrucât condiţia de intrare în insolvenţă este ca restanţele să depăşească trei luni, iar în acest caz oricum băncile îşi provizionează creditele. Nici faptul că imobilele nu mai pot fi executate timp de cinci ani, cât persoanele fizice se află în insolvenţă nu afectează băncile, pentru că oricum nu avem o piaţă imobiliară pe care să existe suficientă cerere astfel încât operatorii bancari să-şi vândă toate imobilele executate. În schimb, celor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa. De aceea îi sfătuiesc să se gândească bine înainte să-şi declare insolvenţa, să analizeze legea cu atenţie şi să se consulte cu un specialist care cunoaşte bine respectivele reglementări".

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea s-a arătat dezamăgit de textul legii, recent domnia sa făcând o sesizare în cadrul cărteia arăta că legea ar avea probleme de constituţionalitate şi convenţionalitate, precum şi de contradicţie cu procedurile de insolvenţă transfrontalieră.

Ieri, Gheorghe Piperea ne-a declarat: "Cred că şi la preşedinţie legea a avut acelaşi tratament superficial ca şi în Parlament.

Cel mai tare mă deranjează că nu este o lege de protecţie. Există o iluzorie suspendare a executării pentru circa trei luni, cu posibilitatea de prelungire, dacă depui cauţiune".

În opinia domniei sale, după publicarea legii în Monitorul Oficial, va fi nevoie de şase luni până când vor apărea normele pentru realizarea comisiilor şi până când vor fi numiţi membrii acesteia.

"Există o adevărată tentă fascistă a acestui regulament, întrucât sunt excluse persoanele care, în ultimii doi ani, au fost concediate pe motive imputate lor şi cele care nu lucrează şi nu pot aduce dovezi că au făcut demersuri să se angajeze". Aici pot intra persoanele de peste 45 de ani, care nu au succes la reangajare, sau femeile harţuite sexual şi care nu au acceptat anumite avansuri, ulterior fiind demise din motive imputabile lor.

Camera Deputaţilor a adoptat, luna trecută, în unanimitate, proiectul Legii insolvenţei persoanelor fizice, fiind for decizional, toate grupurile parlamentare susţinând acest proiect.