VICTOR PONTA: "Proiectele de lege privind amnistia şi Codul penal trebuie rediscutate de către Parlament"

• Premierul, atac la Ambasada SUA: "Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată"

Proiectele de lege privind amnistia şi Codul penal trebuie rediscutate de către Parlament, consideră premierul Victor Ponta. Domnia sa a precizat: "Nu s-a încălcat nicio Constituţie, Parlamentul legiferează, deci toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional. Cele două legi trebuie discutate cu toate celelalte instituţii, cu Ministerul Justiţiei, care pe unul dintre proiecte a dat aviz negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu CSM, cu Parchetul General, dacă se referă la Parchetul General, şi prezentate Comisiei Europene înainte de a fi adoptate pentru a se stabili dacă încalcă vreo obligaţie internaţională a României".

Premierul a spus că adoptarea celor două legi în Parlament este perfect constituţională.

Despre reacţiile ambasadelor mai multor state europene privind adoptarea acestor legi de către Parlament, premierul a replicat: "Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită (...) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată".

Întrebat dacă a ştiut despre conţinutul celor două legi, primul ministru a afirmat că a ştiut despre legea amnistiei şi că este de acord cu aceasta câtă vreme nu vizează infracţiunile comise cu violenţă sau cele de corupţie.

• Swoboda: "Modificarea CP contravine valorilor UE"

Liderul socialiştilor din PE, Hannes Swoboda, a declarat, ieri, la RFI, că modificarea Codului Penal "contravine valorilor UE", este "un adevărat pas înapoi pentru ţară", "o decizie rea pentru ţară însăşi" şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României de aderare la spaţiul Schengen.

"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda, citat de Mediafax.

În privinţa modului în care au fost votate modificările în Camera Deputaţilor, liderul socialiştilor din PE susţine că Parlamentul României "s-a grăbit".

"Am impresia că uneori politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie", a adăugat el.

Întrebat ce le recomandă social-democraţilor români, Hannes Swoboda a răspuns: "Partidul Social Democrat trebuie să spună foarte clar că acest gen de activităţi pripite şi negândite care contravin valorilor europene sunt inacceptabile".

Liderul socialiştilor din PE şi-a exprimat convingerea că modificarea Codului Penal va influenţa negativ raportul MCV, "la fel cum va influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii".

"Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi", a mai spus Hannes Swoboda.

• ICCJ: Modificările Codului Penal pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept

Modificările aduse Codului penal, în urma cărora s-ar putea conchide că anumite persoane "sunt deasupra legii", neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept, arată ICCJ, în sesizarea adresată ieri Curţii Constituţionale (CC).

Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, "s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept".

Potrivit hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) de sesizare a Curţii Consitituţionale (CC), diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o "justificare obiectivă şi rezonabilă", în condiţiile în care conduce la "excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile".

Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocate ieri de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, aceasta urmând a fi discutată de CC în 15 ianuarie.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

• PDL a depus două sesizări la CC referitoare la modificările aduse Codului Penal

PDL a depus, ieri, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, ieri, că sesizările au fost semnate inclusiv de către parlamentarii Remus Cernea (independent), Diana Tuşa (PNŢCD), Eugen Tomac (PMP) şi Mihaela Stoica (PMP). Liderul PDL le-a mulţumit celor 50 de parlamentari care au semnat sesizările.

Vasile Blaga a spus că aceste modificări la Codul penal sunt neconforme cu prevederile articolelor 1 şi 16 din Constituţie. Blaga a mai spus că PDL contestă şi faptul că proiectele nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătoreşti.

• Ieri, întâlniri cu reprezentanţi ai Olandei, Marii Britanii, iar astăzi cu ai SUA

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat că s-a întâlnit cu ambasadorii Germaniei şi Franţei şi urmează să se mai întâlnească astăzi cu reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale Marii Britanii şi Olandei, iar vineri ai Statelor Unite. Ciucă a precizat că, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei juridice al Camerei, a discutat cu aceşti diplomaţi pe tema modificărilor la Codul penal, că discuţiile "nu au avut nicio conotaţie politică" şi s-a luat fiecare articol în parte.

"S-a scos legea, s-a luat fiecare articol în parte şi cred că au fost lămuritoare, în sensul în care inclusiv modificările la Codul penal nu afectează răspunderea penală a parlamentarilor din perspectiva actelor de corupţie", a precizat Bogdan Ciucă.

El a arătat că discuţiile cu ambasadorii "au avut ca scop nişte clarificări care au fost binevenite" şi că abordarea sa în calitate de preşedinte al Comisiei juridice a fost una tehnică.