VIDEO Haosul din energie pare un film horror

Criza din sectorul energetic care a izbucnit anul trecut a mers din rău în mai rău şi s-a transformat într-un adevărat haos, pe măsură ce preţurile electricităţii şi gazelor au crescut continuu şi accelerat.

Preţurile produselor energetice au luat-o complet razna în 2021, iar efectele acestora se văd în dezordinea creată în prima lună a noului an, odată cu transmiterea facturilor de electricitate şi incapacitatea statului de a legifera coerent domeniul şi de a-şi impune autoritatea.

În anii trecuţi, România se afla aproape de infringement, după plafonarea preţurilor la producători prin OUG 114/2018 şi, în aceste condiţii, s-a convenit ca liberalizarea pieţei energiei să se facă gradual: de la 1 iulie 2020 la gaze şi de la 1 ianuarie 2021 la energie electrică. Doar că liberalizarea pieţei noastre de energie a coincis cu un context extern foarte complicat, în care preţurile au crescut la nivel global, din diverse motive. Majorarea alertă a preţurilor din sectorul nostru energetic, anchetată anul trecut în Parlament, a condus la elaborarea unei legi de compensare şi plafonare a acestora, în plină criză politică, energetică şi sanitară. Acest lucru nu a făcut decât să agraveze situaţia, mai ales prin prisma faptului că nu au fost adoptate şi norme de aplicare odată cu textul legislativ. Decidenţii politici au respins încă din start scăderea facturii prin eliminarea costului cu certificatele verzi şi cu bonusul de cogenerare şi prin reducerea TVA, aceste măsuri fiind propuse de USR.

Toată situaţia a explodat odată cu facturile emise pentru luna decembrie, ajungându-se până la solicitarea venită din partea preşedintelui PNL Florin Cîţu de a se reveni la preţurile reglementate pentru o perioadă de nouă luni. Ideea de revenire pentru o perioadă limitată la o piaţă reglementată nu o are doar Florin Cîţu, ci şi alţi specialişti care au legătură cu domeniul.

În context, există acuzaţii potrivit cărora procesul de liberalizare a pieţei nu a fost desfăşurat aşa cum ar fi tre­buit. Inclusiv reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României (BNR) au arătat cu degetul către ANRE, afirmând că această instituţie a dat dovadă de o lipsă de competenţă în gestionarea crizei energetice.

"Dacă ne uităm la cum a decurs procesul de liberalizare, vom vedea că există câteva elemente... sau cel puţin multe semne de întrebare legate de reuşita procesului. Vedem (...) faptul că, din păcate, piaţa nu a funcţionat în termenii aşteptaţi care să ducă la o concurenţă în favoarea consumatorului", a spus, recent, purtătorul de cuvânt al BNR Dan Suciu.

Replicile dure nu vin doar dinspre anumite autorităţi către ANRE, ci şi dinspre unii oficiali către furnizori ("Problema pe care am avut-o a fost că furnizorii nu au aplicat legea", a spus, marţi, ministrul Energiei Virgil Popescu), dar şi dinspre jucătorii din domeniu şi analişti către stat, creându-se, astfel, un adevărat joc de declaraţii cu care se aruncă dintr-o parte în alta.

În tot acest haos, atât Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), cât şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), au demarat, recent, controale la companiile de furnizare, proces care s-a lăsat cu amenzi din partea celor două instituţii pentru unele companii din piaţă, precum şi cu refacerea a peste 2 milioane de facturi emise în mod eronat de către Electrica (nefiind luat în calcul plafonul impus prin legea dată în toamnă) şi cu adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă care presupune noi măsuri ce urmează să fie luate în sectorul energetic.

Criza energetică a scos din nou la iveală adevărata problemă cronică a sistemului, şi anume lipsa de investiţii în capacităţi de producţie. În sectorul gazelor, unde declinul producţiei a început în urmă cu câţiva ani, situaţia este aceeaşi: în timp ce Europa se confruntă cu penuria de gaze şi cu jocul geopolitic rusesc, România stă cu gazele în subsol din cauza aceleiaşi lipse de viziune şi asumare politică.

Analiştii cad de acord asupra faptului că preţurile din energie vor rămâne ridicate pentru o perioadă de timp, având în vedere planurile UE de decarbonare şi lipsa ofertei pe partea de energie electrică şi gaze naturale.

• Dumitru Chisăliţă, specialist în gaze naturale şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: "Statul este cel mai mare câştigător al scumpirilor"

Statul este cel mai mare câştigător al situaţiei din piaţa energiei, consideră Dumitru Chisăliţă, specialist în domeniu şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Acesta ne-a precizat că asociaţia pe care o conduce a avertizat încă din luna octombrie cu privire la situaţia actuală şi că legea de plafonare şi compensare a fost foarte slabă, incoerentă şi interpretabilă.

"Este o chestiune concretă, având în vedere că majoritatea producătorilor sunt cu capital integral sau majoritar de stat, adică banii aceia nu merg la producători, ci merg la stat. După care avem o lege care da, a fost făcută prost de la început. Noi, la Asociaţie, am făcut nenumărate analize, atât înainte de apariţia lege, cât şi la momentul apariţiei ei şi post-aplicare, în care am arătat ceea ce de fapt era previzibil să se întâmple, am fost printre primii care am prezentat situaţia de acum încă din luna octombrie/noiembrie. În ceea ce priveşte facturile greşite, aici este o discuţie: cât dintre ele sunt greşite sau din punctul meu de vedere foarte multe au fost emise aşa pentru că nu existau norme de aplicare a legii şi atunci de aici a apărut această aşa-zisă greşeală. În acelaşi timp, trebuie să vedem că legea, pe lângă faptul că a fost proastă, a fost foarte incoerentă şi interpretabilă, foarte mulţi (furnizori) interpretând în mod diferit modul în care se aplică. De aici ideea că s-a greşit mi se pare prea dură. Eu cred că a fost un set de factori, de la o lege proastă şi incoerentă şi până la faptul că normele de aplicare au venit foarte târziu. Aş zice că facturile au fost eronate, greşeală înseamnă că a existat intenţie şi nu cred că a fost vorba de aşa ceva, ci doar cred că această conjunctură a făcut să apară această situaţie", ne-a declarat Chisăliţă.

Acesta nu îi blamează pe traderii din piaţa de energie, despre care spune că "scopul lor este să facă bani". Totodată, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă mai spune că legea compensării şi plafonării tratează efectele, nu cauzele crizei de energie, iar cel mai probabil preţul gazelor naturale va continua să crească din luna aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a schemei de compensare.

Amintim că ministrul Energiei Virgil Popescu le-a transmis liderilor partidelor, luni, în şedinţa de coaliţie, că aşteptarea este ca preţurile energiei electrice şi gazelor naturale să înceapă să scadă mai puternic din luna aprilie.

Dumitru Chisăliţă a arătat: "În ceea ce priveşte traderii, da, ei au profitat de situaţia care li s-a pus pe masă. Până la urmă scopul traderului este să facă bani, nu să facă protecţie socială. Dacă i se pune pe masă o situaţie din care poate să profite legal, o va face. Aş sublinia în primul rând faptul că tot ceea ce se întâmplă în momentul de faţă a fost previzionat încă din luna octombrie. Pentru noi nu este nicio surpriză că s-a ajuns aici şi, practic, ce ar trebui ar fi să recunoaştem adevărul: că legea a fost făcută prost şi sunt anumite elemente care mă fac să mă gândesc că, pe alocuri, a fost făcută prost cu intenţie, iar odată recunoscut acest aspect trebuie să ne întoarcem la consumatori pentru a găsi soluţii pentru aceste două luni de iarnă şi să găsim soluţii pentru viitor, pentru că legea aceasta tratează efectele şi nu cauzele, or, cu tratarea efectelor, lucrurile pot să se rezolve pe termen scurt, dar sub nicio formă nu le rezolvi pe termen lung".

Acesta a adăugat: "Să vorbim concret, despre preţuri: există într-adevăr pe bursă un trend descrescător al preţului gazelor naturale marfă. Dar acest preţ marfă ajunge în contracte, în general, la momentul în care expiră contractul. Având în vedere că majoritatea contractelor sunt făcute pe un an de zile, asta înseamnă că, dacă preţul va scădea în aprilie, atunci se va vedea descreşterea abia peste un an din aprilie. Faptul că scade preţul mărfă nu înseamnă deloc că el va scădea şi la consumatorul final. Din contră, aprecierea mea este că, din aprilie, în situaţia în care această lege rămâne cu scadenţă la 31 martie, adică de la 1 aprilie când îşi va înceta aplicabilitatea, preţurile la consumatorul final casnic vor înregistra o creştere semnificativă faţă de anul trecut. (...) Asta arată analizele noastre. Ne uităm pe trenduri, eliminăm ceea ce înseamnă perioada compensaţiilor şi a plafonării şi vedem ce înseamnă preţurile care urmează să fie în aprilie la consumatorul final casnic".

Dumitru Chisăliţă spune că nu vede de unde a apărut această predicţie făcută de ministrul Energiei că preţul la consumatorul casnic o să scadă. Potrivit specialistului, piaţa de energie se confruntă, în prezent, cu un haos generalizat.

"Preţurile au fost relativ mici (în trecut), tendinţa de creştere era normal să apară având în vedere diferenţele acestea între cerere şi ofertă, dar nu era normal să apară haosul pe care îl avem acum. Dacă puteam să discutăm despre o criză sub nicio formă nu trebuia să discutăm despre haos. Noi asta avem acum, haos, nu altceva. Este un haos pe piaţă şi din păcate nu prea se întrezăresc lucruri concrete de eliminare a haosului", a arătat Chisăliţă, care a adăugat că soluţia nu este ca politicul să taie nişte capete la ANRE şi atât: "Nu zic că vinovaţii nu trebuie să plătească, dar dacă este să discutăm trebuie să începem cu adevăraţii primi vinovaţi, care au condus acest proces. Desigur că toţi cei care nu şi-au făcut treaba ar trebui să plătească".

• Gheorghe Piperea: "ANRE ar trebui desfiinţată pentru că este o instituţie complet nocivă pentru societatea românească"

Avocatul Gheorghe Piperea consideră că nu numai producătorii de energie şi gaze sunt cei care câştigă în criza actuală, ci şi intermediarii. Potrivit acestuia, ANRE este o instituţie complet nocivă pentru societatea românească, o instituţie care ar trebui desfiinţată.

"Nu numai producătorii câştigă, ci şi intermediarii, printre care sunt inclusiv intermediari ai intermediarilor şi aşa mai departe. Să nu uităm că factura de gaze de la Gazprom nu a crescut cu mai mult de 50%, spre deosebire de ţări precum Germania sau Franţa, care trebuie să plătească gazele efectiv cu 200% mai mult. Marile diferenţe, în ţara noastră, sunt date de intermediari, de speculatori, de Piaţa pentru Ziua Următoare şi în general de ideea aceasta prost concepută de liberalizare", ne-a declarat Piperea.

Potrivit acestuia, liberalizarea este înţeleasă greşit în acest domeniu, "pentru că nu poţi vorbi de liberalizare într-o piaţă neconcurenţială".

"Nici nu este o piaţă, pentru că vorbim de piaţă acolo unde sunt 3-4-5 comercianţi care concurează între ei. În momentul în care ai monopol - uitaţi-vă la producători şi furnizori şi vedeţi că au mixurile şi regiunile împărţite - nu ai piaţă. A vorbi despre liberalizare, în acest caz, este o absurditate din punct de vedere logic şi este un lucru extrem de periculos ce s-a întâmplat. Liberalizarea, de fapt, a însemnat doar stabilirea oricărui preţ considerat de cuviinţă de către cei cu monopol, iar intermediarii au venit şi au dublat sau crescut şi mai mult aceste preţuri. (...) Liberalizarea este un non-sens într-o piaţă în care ai monopol şi servicii de strictă necesitate, este nevoie de reglementare. De aceea se şi justifică o Autoritate de Reglementare în Domeniul Energiei, cum este ANRE-ul. Deci conceptul de liberalizare este cel care este cauza iniţială a ceea ce se întâmplă acum pe piaţă", a mai spus Gheorghe Piperea.

Avocatul consideră că autorităţile din energie nu şi-au făcut treaba în ultimii ani. Acesta a comparat actele adiţionale trimise anul trecut de furnizori cu actele adiţionale trimise de bănci în 2010, acestea având clauze declarate ca fiind abuzive.

"Ceea ce vedem acum este o amplificare la infinit a unei situaţii care se întâmplă de foarte multă vreme pe această piaţă şi asta pentru că autorităţile în domeniu nu şi-au făcut treaba aşa cum trebuie, iar aici mă refer în principal la ANRE. Pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3-4 ani de zile, pe această piaţă, instituţia aceasta ar trebui desfiinţată pentru că este complet inutilă şi este nocivă pentru societatea românească. Pe de altă parte, există în acest domeniu clauze abuzive, practici comerciale incorecte, care nu au putut fi luate în discuţie decât toamna trecută şi asta la modul mai mult teoretic, pentru că s-a limitat ANPC - care şi-a făcut destul de bine treaba - să emită nişte amenzi. Ar trebui să fie demarate procese colective pentru a se stopa aceste clauze abuzive şi pentru a fi evacuate din contracte, pentru a se stopa aceste practici comerciale incorecte", a spus Piperea.

Acesta a adăugat: "Vă dau cel mai pregnant exemplu: actul adiţional care a circulat anul trecut, atât la gaze, cât şi la electricitate, prin care s-a impus - este o formulă acolo care spune că dacă nu răspundeţi la propunerea din actul adiţional într-un număr de zile înseamnă că acest act adiţional este acceptat tacit - majorarea de preţuri. Este un lucru care s-a întâmplat şi în 2010 cu băncile: toate instanţele, inclusiv Curtea Constituţională, au considerat că acea reglementare care le permitea băncilor să considere că un act adiţional la care nu se răspunde în 90 de zile devine contract este neconstituţional. Deci actul acela adiţional de anul trecut care vorbeşte de majorări, regularizări, despre eventualitatea debranşării în caz de neplată la timp a facturii, actul acela ar fi trebuit eliminat de pe piaţă şi acest lucru ar fi putut să fie făcut de ANPC sau de oameni prin procese colective. Ca să nu mai vorbim de ANRE, care ar fi trebuit să-l interzică. Dar ANRE nu şi-a făcut treaba".

Piperea a mai explicat că există un text introdus recent în legea 51/2006, mai precis articolul 42, alin. 6 indice 1, care face din factură titlu executoriu: "Acest text a fost introdus în lege acum trei ani de zile (...). Pentru cine nu ştie va afla acum: factura la utilităţi este titlu executoriu. Aşadar, toate modificările, toate umflările de preţ practicate, sunt considerate titlu executoriu, ceea ce înseamnă că poţi fi executat pe baza facturii şi atât, nu mai este nevoie de judecată. (...) Guvernul ar trebui astăzi, de urgenţă, să desfiinţeze, să abroge acest text care este absolut de nepermis".

Piperea a arătat că, odată cu refacerea facturilor, este nevoie ca taxele şi impozitele plătite pe baza acestora să fie restituite de statul român. Potrivit avocatului, compensarea este o greşeală fundamentală, iar statul ar trebui să revină la reglementarea pieţei de furnizare a energiei.

Gheorghe Piperea a conchis: "Compensarea nu înseamnă să reduci preţul. Compensarea înseamnă că statul plăteşte creşterea de preţ, preţ care va rămâne la fel şi atunci când statul nu va mai dori să facă aceste compensări. Tot consumatorii vor plăti aceste preţuri mărite. (...) În realitate, ceea ce trebuie să se întâmple este revenirea la reglementare, la preţuri reglementate, şi plafonarea preţurilor, inclusiv la producători. În Franţa se vorbeşte foarte serios despre impunerea unui impozit pe profiturile excepţionale ale producătorilor şi tuturor agenţilor economici din energie. Guvernul ar trebui să-i cheme pe toţi agenţii economici din acest domeniu şi să le spună că atâta vreme cât suntem în situaţia această gravă, cu pandemie şi crize multiple, iar companiile întregistrează profituri excepţionale, acestea trebuie să fie de acord să plătească o vreme - un an, doi sau trei, o taxă suplimentară pe profitul excepţional. Dacă managerii acestor companii vor spune că nu vor şi că trebuie să facă profit, ar trebui să declanşeze imediat o campanie de «shame and blame», pentru că nu poţi face profituri excepţionale de pe urma suferinţei oamenilor".

• Ovidiu Demetrescu: "Statul se bucură la profit triplu, ia dividende şi, mai mult decât atât, în fiecare lună ia şi TVA"

Ovidiu Demetrescu, specialist în energie, ne-a precizat că la producători costul de producţie nu s-a schimbat, iar statul este principalul beneficiar al scumpirilor: "Furnizorul are clienţi consumatorii finali, adică o multitudine de consumatori individuali sau de firme, şI are relaţia cu producătorii. Furnizorii vând la clienţi şi cumpără de la producător, aşa curge energia. Statul vine şi spune furnizorilor că au dat nişte facturi umflate şi că «noi vom reglementa preţul şi tu poţi să vinzi cu maxim x lei/kWh, chiar dacă tu ai cumpărat de la producător energia cu 3x». Statul spune, foarte frumos, «eu vreau să fiu populist şi să protejez populaţia şi îţi dictez să vinzi numai cu preţul acesta. Până când voi da eu o lege şi voi vedea când îţi dau banii şi cât îţi dau înapoi». Apropo, normele de aplicare (a legii plafonării şi compensării) au ieşit târziu (în 18 decembrie - n.r.). Iar statul este acţionar majoritar în multe cazuri, la producători. Iar la mulţi nu s-a schimbat costul de producţie, dar în schimb statul se bucură la de trei ori profitul brut în toate companiile acestea, îşi ia dividende şi, mai mult decât atât, în fiecare lună ia TVA, care aplicat la 100 de lei este 19 lei, dar aplicat la 1.000 de lei este 190 de lei. În această ecuaţie, furnizorul ce poate să facă? El trebuie să cumpere energia de undeva, nu o are el în coş. Singurul lucru pe care puteau să-l facă furnizorii, într-o piaţă deşteaptă, inteligentă, puteau să aibă contracte pe termen lung cu preţul clar fixat. Atunci toată contraponderea aceasta se muta pe producători".

Potrivit lui Ovidiu Demetrescu, este clar că politicienii nu vor să admită niciodată că au greşit, în ciuda faptului că nu înţeleg cum funcţionează sistemul energetic. Demetrescu subliniază că ceea ce este important este ca România să facă investiţii în capacităţi noi de generare de energie electrică şi în gaze naturale, consultantul punând lipsa de investiţii din ultimii ani pe seama Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU).

"Nu poţi să ai o piaţă de energie în care peste jumătate din volumul de energie tranzacţionată din punct de vedere comercial este pe Piaţa pentru Ziua Următoare, aşa-numita piaţă spot", a mai explicat specialistul.

Ovidiu Demetrescu a arătat că, deşi toată lumea se uită cu suspiciune la contractele bilaterale pe termen lung, acestea trebuie lăsate să funcţioneze pentru că reprezintă soluţia pentru deblocarea investiţiilor în energie: "Ca să putem să facem investiţii trebuie să avem o predictibilitate a veniturilor. Acum de la 1 ianuarie este permis să se lucreze cu contracte bilaterale, au dat şi ai noştri ultimele reglementări. Dar până se implementează şi ajungem să facem aceste contracte din punct de vedere comercial mai trebuie să treacă puţin timp, nu se fac bătând din palme. Între timp, ar trebui să îi întrebăm pe stimaţii politicieni de ce nu am finalizat investiţia de la Iernut, în centrala în cogenerare? De ce nu am făcut investiţiile la Cernavodă, în proiectul Tarniţa care ar fi asigurat securitatea şi stabilitatea sistemului energetic? (...) Politicienii stau în sfera lor politică şi au impresia că lucrurile stau într-un fel, iar când nu stau bine caută ţapi ispăşitori".

Acesta consideră că predicţia ministrului Energiei conform căreia preţurile vor începe să scadă din luna aprilie nu pare să fie bazată pe realitate: "Dacă ne uităm la preţul gazelor pe Bursa internaţională, nu sunt mari tendinţe de scădere, tensiunile internaţionale au rămas aceleaşi. Ne bazăm pe ce? De unde ar putea să vină această scădere de preţ la energie?".

Demetrescu opinează că o capacitate nouă de generare nu se pune în funcţiune "bătând din palme", precizând: "Nu am făcut investiţii şi nu am pus în funcţiune capacităţi noi de generare. Chiar dacă am vrea să punem în funcţiune capacităţi regenerabile, eoliene sau fotovoltaice, aprobările necesare nu sunt acolo. Nu se dau, ori pentru că aparent nu ţine reţeaua, ori pentru că trebuie să facă investitorul consolidarea reţelei pe banii lui şi să investească alte milioane de euro în consolidări de reţea, că proiectele nu sunt viabile pentru că nu se pot lega în reţea pentru că nu s-au făcut investiţii în reţea. Dacă nu facem întăririle de reţea în Dobrogea şi în partea de est a României, unde este vânt bun, nu vom putea să punem capacităţi noi eoliene. Cel mai rapid implementezi un proiect în fotovoltaic la care ai aprobările, ce durează aproape un an de zile, construcţia efectivă durând circa 6-12 luni. Deci cu toate autorizaţiile, ai nevoie de 12 luni ca să pui în funcţiune nişte capacităţi fotovoltaice. La eoliene vorbim de proiecte care durează între 2 şi 5 ani, pe hidro din nounecesită 5 ani pentru punerea în funcţiune, la centralele în ciclu combinat în genul celor de la Iernut durează construcţia 3 ani de zile... Ca să faci lucrurile acestea trebuie să le planifici, să te ţii de ele şi să le finanţezi. Eu nu am văzut nimic, niciun plan, niciun acord de investiţie sau acord de finanţare. Altfel, vorbim discuţii. Aceeaşi discuţie este şi cu gazele din Marea Neagră. Da, ele sunt acolo în subsol şi vor avea o valoare economică atâta timp cât vom folosi acest combustibil fosil. Ulterior, valoarea economică a gazului din Marea Neagră va fi zero. Dacă vrem să ne bucurăm de această resursă pe care am găsit-o trebuie să o punem în valoare acum".

• Mircea Coşea: "Dacă nu se întâmplă nimic până la iarna viitoare, ne vom întoarce de unde am plecat"

Economistul Mircea Coşea apreciază, într-o anumită măsură, schimbarea de poziţie a guvernului din 17 ianuarie - pentru că guvernanţii "au înţeles în sfârşit că trebuie să facă anumite corecţii la greşelile pe care le-au făcut" -, dar că noile măsuri din domeniu aduc momentan doar o îmbunătăţoire teoretică a situaţiei facturilor.

"Măsurile pe care le-au anunţat pe 17 ianuarie sunt doar măsuri cu caracter reparatoriu. Nu rezolvă problema facturilor, ci doar aduc o anumită îmbunătăţire a situaţiei care s-a creat, iar asta doar teoretic, nu încă şi practic, pentru că există două situaţii pe care încă nu le-au rezolvat: încă există oameni care deja au primit şi plătit facturile eronate şi recuperarea sumelor nu este deloc clar cum se face. (...) În al doilea rând, aceste facturi eronate nu sunt numai în Bucureşti, Iaşi sau la Constanţa, sunt în toată ţara, deci şi în mediul rural unde oamenii nu dispun nici de capacitatea de informare pe internet, nici de capacitatea de deplasare în oraş pentru a rezolva situaţia, nici de capacitatea clară de a înţelege factura. Trebuie să înţelegi toate elementele de plafonare pentru a-ţi da seama dacă e ceva greşit sau nu. Dacă nu ajuţi populaţia cu informaţii, totul este teorie pură", ne-a spus Coşea.

Acesta a avertizat cu privire la un gol de lichiditate: "Cum se dau banii înapoi: să zicem că se dau prin nişte hotărâri pe care le ia guvernul, iar furnizorii şi restul sunt de acord să-i dea. Perioada de recuperare a banilor nu poate să fie mai scurtă de 45 de zile şi mai lungă de 90 de zile, pentru că aşa merg lucrurile în România, aşa merg toate indicaţiile pe care le dă codul fiscal. Chestia cu 5 zile, cum zice ministrul Energiei, este o chestiune care nu are niciun fel de acoperire practică. Iar aici apare o problemă care trebuie semnalată: din momentul în care ai plătit factura până la momentul în care îţi recuperezi banii, admiţând că îi recuperezi, atât la nivelul individului, cât şi la nivelul firmelor, apare un gol de lichiditate. Este o rupere a lanţului de furnizare pe care lipsa de lichiditate o creează".

Coşea a mai precizat că cei care nu au plătit încă facturile transmise eronat sunt într-o situaţie foarte delicată întrucât, conform legii, facturile au titlu executoriu în România.

"Facturile nu pot să fie amânate pentru că aşa vrea un domn ministru. Legea este cu totul alta: titlul executoriu este lege, iar promisiunile unui ministru sunt vorbe", a subliniat Coşea.

Economistul a mai adăugat că, din primăvară până în toamna viitoare, trebuie rezolvată măcar parţial problema de fond a facturilor, care este reprezentată de aprovizionarea cu energie în condiţii care să asigure României o anumită independenţă.

"Mă aşteptam ca după prezentarea acestor măsuri de criză să vină guvernul cu o schiţă de strategie de rezolvare a problemei de fond a energiei din România. Dacă nu se întâmplă nimic până la iarna viitoare, ne vom întoarce de unde am plecat", a arătat Mircea Coşea.

O altă problemă este că România nu are un contract direct cu Gazprom-ul, spune Coşea: "Ei lucrează cu intermediari, vreo 2-3 înregistraţi în Cipru şi Elveţia şi aşa mai departe. Este o problemă de decizie politică. Ce va face România, va avea un contract cu Gazprom care îi va permite reducerea costurilor sau va continua să lucreze cu intermediari? Iar o ultima problemă este chestiunea gazelor din Marea Neagră: discutăm vorbe pentru că nu avem nici la această dată legea offshore care ar trebui să reglementeze exploatarea offshore şi fiecare an care trece elimină din valoarea gazului pentru că, potrivit UE, gazul este combustibil de tranziţie doar în această decadă, din care am consumat deja un an. Aici lucrurile trebuie grăbite pentru că, oricum, de la finalizarea legii offshore şi până la începerea extracţiei durează încă 3-4 ani".