VIDEOCONFERINŢA BURSA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / NICOLETA MUNTEANU, PARTENER EURO INSOL: "Ne aşteptam la o criză economică, dar nu la una lansată de o pandemie"

Practicienii în insolvenţă se aşteptau la o criză economică, având în vedere durata ciclului de afaceri anterior, dar nu la o criză economică generată de pandemia de Covid-19, care a lovit atât în producţie, cât şi în consum, a declarat Nicoleta Munteanu, partener Euro Insol şi membru fondator al CONAF. Aceasta a afirmat că izolarea unei treimi din populaţia planetei a generat un efect dramatic.

Nicoleta Munteanu a precizat: "Mărturisesc că aş fi vrut anul acesta să vorbesc despre educaţia antreprenorială în învăţământul primar şi gimnazial, despe entuziasmul copiilor care au îmbraţişat această disciplină cu mare bucurie. Dar se pare că toţi ne-am mutat registrul de discuţie către criza generată de pandemie, care a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, vorbim despre scăderi ale PIB-urilor în majoritatea ţărilor, creşteri de deficite bugetare şi somaj şi aşa mai departe. Dacă ar fi să facem o scurtă analiză a crizelor economice de-a lungul istoriei, observăm o anumită ciclicitate şi din acest punct de vedere mulţi antreprenori se aşteptau la o criză economică. Chiar şi noi, practicienii în insolvenţă, ne aşteptam la o criză economică, dar nu una lansată în contextul pandemiei care a condus la o scădere semnificativă atât a producţiei, cât şi a consumului. Faptul ca o treime din populaţia globului s-a aflat în izolare pentru a limita efectele pandemiei a generat un efect dramatic asupra forţei de muncă".

Domnia sa a notat că relansarea economiei ţine de antreprenori, investiţiile fiind motorul de relansare, precum şi că dacă rating-ul suveran al României va fi retrogradat în categoria "junk" se va ajunge în imposibilitatea finanţării ţării şi companiilor locale de pe pieţele financiare externe.

"Cu toţii suntem de acord că relansarea economiei ţine de antreprenori şi că investiţiile sunt motorul de relansare economică. Dar marea provocare este cum vor reuşi să se readapteze situaţiei. Pentru că am plecat de la o creştere economică de 4,1% şi am ajuns la o scădere economică de 5%, am plecat de la un deficit bugetar de 40 de miliarde de lei şi am ajuns la un deficit de 90-100 de miliarde de lei, de la un şomaj de 2,5 procente la un şomaj de 7,8%, vorbim despre un milion de şomeri, vorbim despre un registru de registru de ţară stabil la un registru de ţară junk care va face conduce în viitor la imposibilitatea finanţării de pe pieţele financiare externe. Cam ăsta este tabloul în care se află economia României în momentul de faţă", a punctat Munteanu.

Aceasta a mai spus că se pune marea întrebare cum relansăm economia în condiţiile în care suntem în continuare condiţionaţi de ciclul epidemiologic, având în vedere că sunt posibile mai multe valuri de Covid-19. Totodată, Munteanu a notat că restricţiile nu vor fi eliminate rapid şi în totalitate, cel puţin nu cele care privesc distanţarea fizică, care vor fi menţinute până se va găsi un vaccin sau un tratament eficient sau până populaţia se va imuniza.

"Cum relansăm economia în condiţiile în care mulţi antreprenori, în momentul de faţă, se află în imposibilitatea de a-şi menţine afacerile? Pentru că oriunde se impun măsuri de siguranţă, de sănătate, costurile de producţie cresc şi automat acestea conduc la preţuri mai mari atât la produse cât şi la servicii. Despre IMM Invest: ce se întâmplă cu acele companii care activează în anumite industrii, sectoare, ramuri şi subramuri care sunt în imposibilitatea de a accesa IMM Invest deoarece nu îndeplinesc condiţia de menţinere a numărului de angajaţi, asta în condiţiile în care afacerile au fost închise. Vorbim aici despre agenţiile de turism care sunt obligate să menţină numărul de angajaţi în condiţiile în care companiile aeriene reiau zborurile la jumătate (din capacitate), despre industria Horeca care funcţionează la jumătate din capacitate, şi aşa mai departe. Asta este marea provocare a antreprenorului de astăzi. Dacă ar fi să fac o previziune pentru ceea ce urmează în următoarele luni, scenariul meu nu este unul roz ci unul pesimist. Spuneam chiar anul trecut despre impactul digitalizării şi automatizării atât asupra forţei de muncă cât şi asupra afacerilor. Antreprenorii au înţeles că trebuie să se digitalizeze tocmai pentru a concura într-un mediu de afaceri competitiv iar cei care au făcut tranziţia către transformare digitală au înregistrat profituri cu 30% mai mari decât companiile tradiţionale", a afirmat reprezentanul Euro Insol.

Nicoleta Munteanu a mai subliniat că vom asista la o reconfigurare accelerată a modelelor de business, că telemunca este câştigătorul şocului pandemic, precum şi că inegalităţile sociale au fost accentuate în contextul de muncă şi de şcolarizare, mulţi elevi nemaiavând acces la educaţie.

Totodată, aceasta a adăugat: "Companiile mari şi cu lichidităţi este clar că vor fi avantajate şi vor putea să se restructureze cu uşurinţă, în timp ce companiile mici cu lichidităţi scăzute sau fără vorfi sortite falimentului. Mulţi oameni îşi vor pierde locurile de muncă, forţa de muncă disponibilizată nu-şi va găsi utilizare imediată, recalificarea nu va fi uşoară pentru toţi, iar conform estimărilor recente o treime din companiile din România sunt în risc falimentul. La conferinţa Codul Insolvenţei de anul trecut spuneam că ne aflăm la un minim istoric al insolvenţelor în România, iată că acest lucru se va schimba foarte repede pentru că foarte mulţi antreprenori sunt nevoiţi să deschidă procedura insolvenţei. Dar cu cât conştientizează criza din timp, cu atât au şanse mai mari de restructurare, de reorganizare, pentru că, din păcate, mai mult de jumătate din companiile aflate în portofoliul nostru au ajuns mult prea târziu să beneficieze de această procedură şi din păcate sunt în fază de lichidare pentru că reorganizarea nu a avut şansele respective".

Nicoleta Munteanu a mai precizat că cele două luni de inactivitate din partea a 70% dintre angajaţii din România au generat un efect negativ asupra PIB-ului de circa 6%, iar scenariul pe viitor nu este unul optimist.

"În aceste situaţii, antreprenorii au o mare provocare să se reinventeze, să se restructureze, să găsească surse de finanţare. Este extraordinar că statul a găsit mecanismele necesare de a accesa tot felul de fonduri, de programe, dar din păcate nu toate companiile îndeplinesc aceste condiţii chiar dacă sunt mult mai flexibile decât alte condiţii de înainte de pandemie. Indiferent de situaţie, consider că avem în continuare nevoie de politici publice flexibile, concrete, inteligente, astfel încât companiile să rămână în piaţă şi să-şi poată continua activitatea, să-şi poată menţine numărul de locuri de muncă şi să păstreze forţa de muncă. Dar o să vedem ce se întâmplă în viitor pentru că numărul companiilor (cu probleme) va creşte foarte mult şi pe mine mă îngrijorează numărul mare de companii care vor intra direct în faliment", a conchis domnia sa.