Se observă intenţii bune din partea Guvernului şi o schimbare de viziune, dar în planul realului nu se întâmplă absolut nimic, a declarat Adrian Dumitriu, director financiar la Chimcomplex, cel mai mare exportator cu capital românesc. Dumitriu a tras pe faţă Guvernul de urechi şi a spus că în alte ţări industriile sunt ajutate să treacă peste această perioadă dificilă, în timp ce în România nici măcar nu se aprobă ajutorul pentru compensarea preţurilor mari la energie electrică. Toate proiectele şi planurile anunţate de guvernanţi arată că există intenţii bune, dar degeaba există intenţii bune dacă nu există şi surse de finanţare, a afirmat Dumitriu, care a arătat că există o mare discrepanţă între ce se întâmplă la Ministerul Economiei şi ce se întâmplă la Ministerul de Finanţe.
Dumitriu a declarat: "Noi suntem o companie inovativă şi care avem destul de multe proiecte de investiţii, dar trăim însă în România şi când vorbim despre România şi despre sectorul energetic din perspectiva noastră, ca un consumator de energie, vedem că pentru România componenta energetică aduce un dezavantaj competitiv. Măcar la nivel declarativ în toate programele politice se discută de investiţii şi export ca motor de creştere economică. Când ajungem la realitate lucrurile sunt un pic diferite. Un exemplu: efectele ordonanţei 114 se văd şi astăzi, preţul energiei în România este, dacă ne uităm la OPCOM undeva pentru 2021, discutăm de 52 de euro pe MW. Dacă ne uităm la European Energy Exchange, la EEX, pentru Germania preţurile pe anul viitor sunt undeva la 42 de euro pe MW, cu 10 euro mai puţin decât la noi. Cam la fel am stat şi la gaz. Am avut gaze foarte mult timp undeva la 25 de euro pe MW în condiţiile în care peste tot în Europa preţurile erau la 10 euro pe MW. Şi noi suntem o companie care consumăm gaz, consumăm undeva (la) un million de MW pe an".
Reprezentantul Chimcomplex a mai adăugat că din perspectiva de consumator mare de energie consideră că România este ineficientă din perspectiva preţurilor, iar această ineficienţă a preţurilor se reflectă imediat în handicaparea exportatorilor români axaţi pe producţie. Dumitriu a spus că deşi a depus mai multe documentaţii pentru a beneficia de ajutorul de stat pentru compensarea efectelor din 2019 ale preţurilor ridicate la certificatele de CO2, Chimcomplex "a rămas cu ochii în soare".
"Este adevărat că după nefericita experienţă cu ordonanţa 114 am văzut o schimbare de viziune şi dau un exemplu: la finalul anului trecut Ministerul Economiei a avut o iniţiativă lăudabilă din perspectiva noastră, a fost aprobată ordonanţa 81 care ar trebui să compenseze efectele negative ale preţului dioxidului de carbon reflectat în energie (certificatelor verzi - n.r.). Asta s-a întâmplat la finalul anului trecut, undeva în luna mai s-a obţinut aprobarea de la Bruxelles pentru această schemă de ajutor de stat care nu a reprezentat o noutate, în foarte multe ţări europene a fost implementată o astfel de schemă, după care nu s-a întâmplat mai nimic. Suntem la final de septembrie şi chiar nu se întâmplă nimic. Am depus un set de documentaţii la Ministerul Economiei în ianuarie, un nou set de documentaţii în 5 iunie... Silenzio Stampa! Sau că tot e soare afară - am rămas cu ochii în soare deşi nu sunt panou fotovoltaic. Aştept să se schimbe lucrurile, să se întâmple ceva în economia noastră. Discutăm de luni de zile de pachetul de sprijin pentru companiile mari. Am citit, ca şi dumneavoastră sunt sigur, proiectele publicate - sunt fişiere frumoase în PDF, lansate în dezbatere publică... La fel, nu se întâmplă absolut nimic. Am văzut în acel pachet, sau proiect (de relansare), tot felul de planuri interesante prin care investiţiile vor fi asigurate cu garanţii de stat care să permită accesarea unor împrumuturi, unor surse de finanţare la nişte costuri corecte pentru ceea ce se întâmplă în piaţă. Să nu uităm că de ani de zile avem un EURIBOR negativ la nivelul Europei. Din nefericire, degeaba sunt idei frumoase la nivelul de exemplu al Ministerului Economiei dacă în partea cealaltă, din partea Ministerului de Finanţe, personal nu vedem nimic. Degeaba avem pe hârtie scheme de garanţii de stat dacă nu există sursă de finanţare", a spus CFO-ul Chimcomplex.
Toate aceste scheme rămân pe hârtie, ceea ce înseamnă că toate proiectele inovative de investiţii vor rămâne şi ele pe hârtie, a mai avertizat Dumitriu.
"Noi, prin specificul activităţii, am vrea şi avem nevoie să construim o centrală pe cogenerare pentru platforma din Vâlcea şi ne-am bucura să vedem lansate odată, în practică, toate intenţiile bune şi măsurile care momentan sunt la nivel declarativ. În concluzie, din perspectiva noastră, ca agent economic privat axat pe export, am aşteptat să vedem nişte măsuri concrete care să permită relansarea economiei româneşti într-o perioadă în care nici economiştii nu sunt lămuriţi, dacă economia va avea o revenire în formă de V, U, L, W... Însă, uitându-mă la faptul că în Europa se aplică măsuri concrete, aş aştepta şi la noi măsuri similare", a notat Adrian Dumitriu, care a adăugat că este foarte important să avem nu doar un discurs coerent la nivelul guvernului ci şi nişte iniţiative coerente, transpuse în realitatea de zi cu zi.
"Cum spuneam, intenţiile sunt foarte bune dar paşii sunt foarte mici dacă nu lipsesc cu desăvârşire. Aş lua şi o parte bună: anul trecut, când a ajuns certificatul de CO2 la 29 de euro, preţul energiei în România a sărit de 300 de lei la nivelul lunii iulie. Acum avem în septembrie, iarăşi, certificatele la 30 de euro chiar, a fost depăşit acest nivel, dar nu am mai văzut explozia din piaţa de energie înregistrată cu un an în urmă. Ăsta este un lucru bun şi, din nefericire din perspectiva mea, nu are ca explicaţie vreo eficientizare legată de sectorul energetic românesc ci mai mult de contraponderea energiei electrice importate care este mai ieftină decât cea din România", a explicat Dumitriu.
El a mai subliniat că Chimcomplex este şi un producător de hidrogen.
"Pentru că discutăm de «Energia în priză» şi am apreciat întotdeauna logo-ul conferinţei care este pe fond verde, să nu uităm că ne aflăm astăzi într-o nouă paradigmă energetică. În paranteză Chimcomplex este şi producător de energie. Ne asigurăm pentru platforma de la Borzeşti întreaga producţie de abur şi 60% din producţia de energie electrică printr-o instalaţie de cogenerare de înaltă coeficienţă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că avem un randament de 85% pe timpul verii şi 91% pe timpul iernii. Dar revin la noua paradigmă energetică în care discutăm de green deal la nivelul UE: m-am bucurat să văd săptămâna trecută că tranziţia la gaz este acceptată pentru finanţări, discutăm de economie neutră din perspectiva dioxidului de carbon, de hidrogen ca combustibil al viitorului. (...). Suntem un actor în industria chimică, contribuim la confortul vieţii dumneavoastră de zi cu zi, apa potabilă spre exemplu din Bucureşti sau chiar din toată România se bazează în procesul de clorinare pe substanţele produse de Chimcomplex. Avem chiar un rol regional pentru că produsele noastre, şi iar mă întorc la procesul de clorinare, se regăsesc în Bulgaria, Grecia, cam toată Peninsula Balcanică îşi asigură apa potabilă pe baza substanţelor produse de Chimcomplex. Suntem un contributor la reducerea deficitului balanţei comerciale, 60% din produsele noastre sunt destinate livrărilor intra-comunitare şi exportului, element important dacă avem în minte faptul că în 2019 deficitul balanţei comerciale a fost undeva la 17 miliarde de euro din care 8 miliarde de euro au fost generate de importurile de produse chimice. Suntem un actor şi în procesul de decarbonizare (...). Mai mult, suntem adepţii economiei circulare. Captăm parte din emisiile de CO2 şi le integrăm în producţia de plastifianţi. Nu în ultimul rând suntem un producător şi de hidrogen. Obţinem hidrogen prin hidroliza amestecului de apă cu sare utilizat în producerea sodei caustice, producem undeva (la) 66 de milioane de metri cubi de hidrogen pe an. Cred că nu spune nimic această sumă dar este echivalentul a 22 de milioane de metri cubi de gaz, care înseamnă undeva la 240.000 de MW oră echivalent gaz", a explicat Adrian Dumitriu.