VIDEOCONFERINŢA BURSA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" / DRAGOŞ DRĂGAN, SECRETAR DE STAT MEEMA: "Producţia şi utilizarea de hidrogen poate deveni un nou trendsetter la nivelul UE"

Cel mai probabil, în următoarea perioadă vor exista unele modificări legislative care să permită listarea Hidroelectrica la bursă, a spus Dan Dragoş Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care a subliniat că, în cadrul companiei, sunt depuse toate demersurile pentru această operaţiune.

Oficialul consideră că listarea Hidroelectrica pe piaţa de capital poate fi o acţiune de succes care va aduce finanţare la nivelul societăţii de stat pentru a-şi permite să-şi majoreze capacităţile de producţie a energiei verde. "Acum există anumite bariere din punct de vedere al legislaţiei, dar cred că în perioada următoare vor exista clarificări, probabil din decembrie, privitoare la potenţiala listare a companiei Hidroelectrica", a completat domnia sa.

Un alt subiect pe care domnul Drăgan l-a adus în discuţie este producţia şi utilizarea de hidrogen, o strategie în acest sens aflându-se în discuţie la Bruxelles: "Sunt proiecte pilot finanţate prin Fondul de Inovare de la Bruxelles şi consider că şi companiile româneşti trebuie să urmărească aceste programe care pot fi finanţate prin granturi de până la 80%. Această abordare referitoare la hidrogen este foarte importantă şi poate deveni un nou trendsetter la nivelul UE. Producţia de hidrogen este în strânsă legătură cu capacităţile de stocare. Hidrogenul poate fi văzut ca un combustibil de stocare şi folosit pentru generarea de electricitate sau în alte industrii, cum ar fi sediderurgia, de exemplu. Sunt multe ferestre de opotunitate care se deschid şi ele se vor baza inclusiv pe fondurile de la UE, pentru că vor fi foarte multe posibilităţi de a accesa fonduri europene. Important este ca actorii din piaţă să vină cu proiecte cât mai mature, ca să treacă de rigorile noastre şi ale Băncii Europene de Ivestiţii şi pentru a putea fi aprobate la finanţare".

Dragoş Drăgan a subliniat că, în ultima perioadă, a observat un interes semnificativ mai mare decât înainte al unor investitori europeni pentru dezvoltarea unor capacităţi de producţie în zona de energie din ţara noastră. Trendul şi atractivitatea sectorului industrial şi în special al domeniului energetic este în creştere, a conchis oficialul.

Acesta a completat: "România a devenit net importator de electricitate, probabil acesta fiind rezultatul unei perioade în care nu s-a investit în noi capacităţi de producţie. Ne dorim să inversăm acest trend în următorii ani. Pentru început, urmează să fie dat dată în funcţiune capacitatea de la Iernut - lucrăm cu reprezentanţii Romgaz pentru a vedea care este cea mai fezabilă dată de punere în funcţiune a centralei de la Iernut, după ce s-a anunţat că acest lucru nu va fi posibil până la finalul acestui an. Sperăm să mai avem şi alte investiţii de acest gen din partea companiilor din domeniu. Cred că o mai bună analiză la nivelul legislativului, o mai bună corelare a necesităţilor de investiţii coroborată cu ţinetele asumate probabil că va conduce la evitarea în viitor a unor blocaje care s-ar putea opune investiţiilor în energia regenerabilă şi nu numai".

• Drăgan: "Companiile energetice de la noi ar putea beneficia de circa 6,7 miliarde euro din Fondul de Modernizare, până în 2030"

Companiile energetice din ţara noastră ar putea beneficia de aproximativ 6,7 miliarde euro bani europeni, din Fondul de Modernizare, până în anul 2030, a mai anunţat Dan Dragoş Drăgan, precizând: "Sumele alocate pentru dezvoltare în perioada următoare vin prin mai multe scheme de finanţare. Prima se referă la implementarea Fondului pe baza Directivei, a mecanismului 10 C, unde avem deja selectate 14 proiecte cu o valoare totală de 114 milioane de euro şi a Fondului de Modernizare, prin mecanismul 10 D. (...) Lucrăm la pregătirea acestor mecanisme să devină funcţionale. După cum ştiţi, fondurile provin din vânzarea certificatelor de dioxid de carbon de către Comisie şi vor fi alocate celor zece ţări membre pe baza proiectelor înaintate către Banca Europeană de Investiţii, care va asigura analiza din punct de vedere tehnico-economic şi al fiabilităţii acestor proiecte înaintate de statele membre".

Oficialul a mai spus că valoarea finală a fondurilor depinde foarte mult de preţul la care certificatele de CO2 vor fi vândute pe piaţă: "Se lucrează la schemă, este un grup de lucru foarte bine organizat şi sperăm ca în perioada următoare să solicităm primele informaţii referitoare la proiecte cu un anumit grad de maturitate. Dorim ca, în prima fază, intenţiile de proiecte pe care le vom înainta până la 30 noiembrie la Bruxelles să fie proiecte care să ne dea siguranţa că se vor şi realiza".

În opinia reprezentantului ministerului de resort, este de dorit să evităm situaţiile precedente, când au fost foarte multe intenţii de proiecte, care, în final, nu au fost realizate.

În altă ordine de idei, oficialul de la Energie a menţionat că în strategia guvernamentală este prevăzută continuarea construcţiei reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, având ca obiectiv punerea lor în funcţiunea până în 2030 (reactorul 3) şi imediat după (unitatea 4). "În acest sens, a fost creat un grup de lucru interministerial şi sperăm că în perioada imediat următoare să avansăm cu structura necesară începerii acestor două proiecte importante", a conchis Drăgan.

Domnia sa a evidenţiat că, în ceea ce priveşte programul de interconectare cu zonele regionale, avem obligaţia să ajungem la un nivel de 15% interconectare în regiune, iar acum suntem undeva la sub 10%. Pentru realizarea acestui obiectiv, vor fi bani disponibili prin fondul de modernizare.