VIDEOCONFERINŢA BURSA - "SECURITATEA CIBERNETICĂ" / VIRGILIUS STĂNCIULESCU, DIRECTOR DIRECŢIA IT ŞI PROTECŢIA DATELOR, ANCOM: "Există posibilitatea ca următoarea criză să fie una cibernetică"

Dacă în prezent vorbim de o criză medicală de care se profită cibernetic, există posibilitatea ca următoarea criză să fie una cibernetică, a declarat Virgilius Stănciulescu, Director Direcţia IT şi Protecţia Datelor în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), adăugând că rezilienţa trebuie să fie în centrul atenţiei factorilor de decizie.

Domnia sa a spus: "Consider că este important modul în care reacţionăm la criză şi modul în care putem folosii ceea ce am învăţat din acea experienţă pentru a merge mai departe, ţinând cont că cel mai probabil nu va fi singura criză, iar dacă acum vorbim de o criză să spunem biologică, medicală de care se profită cibernetic s-ar putea ca următoarea criză să fie una cibernetică şi avem deja exemple în curs de desfăşurare. Consider că rezilienţa trebuie să fie în centrul atenţiei factorilor de decizie. Modul în care va fi abordată criza se va dovedi un factor cheie pentru viitorul companiilor, a instituţiilor statului şi a orcăror alte organisme, dar şi a bunăstării populaţiei". Virgilius Stănciulescu a precizat că sectorul IT a reuşit în această perioadă pandemică să ofere odată pentru totdeauna trecerea din zona de suport în zona de business changer.

Reprezentantul ANCOM a explicat: "Anul acesta a fost unul dintre cele mai dure din acest punct de vedere şi nu a existat niciun manual de reguli cu privire la modul în care lucrurile puteau fi rezolvate cel mai bine, dată fiind scala planetară de desfăşurare şi complexitatea indusă de criza pandemică şi pericolele asociate. Vorbim de atacuri cibernetice pe toate palierele şi cu toate scopurile tehnice şi cred că toate acestea au adus o presiune suplimentară prin profitarea de situaţia şi aşa dificilă de pe mapamond. Scopurile atacatorilor au urmărit toate ariile - de la furt de informaţii, la blocare de sisteme, la alterare de informaţii şi inginerie socială şi influenţare. Avem, iată, multe de învăţat şi de reflectat de la acest an".

Virgilius Stănciulescu a adăugat că protecţia împotriva riscurilor cibernetice având în vedere trecerea la telemuncă, dar şi la educaţia în online presupune mecanisme tehnice de protecţie a furnizorilor, dar şi o componentă extrem de importantă legată de educaţia populaţiei.

"Este nevoie de implicarea tuturor organismelor într-o nouă cultură atât de securitate, cât şi de comportament în munca de la distanţă. S-a pus de multe ori prblema unei culturi de securitate a naţiunii, a populaţiei. Acum vorbim despre o altă componentă - cum facem să lucrăm sigur prin instrumentele puse la dispoziţie de companie, de instituţii? Dar vorbim şi de comportamentul nostru, al populaţiei pentru a nu ne expune. Este vorba de un nou upgrade în conştiinţa noastră şi în cunoştinţele tehnice ale fiecăruia dintre noi pentru a ne putea proteja în faţa riscurilor cibernetice".

Virgilius Stănciulescu a punctat faptul că accelerarea digitalizării se supune unor riscuri cauzate de faptului că oamenii din respectivele instituţii nu au fost pregătiţi sau poate procedurile interne nu erau adaptate acestui mod de a lucra.

"Cred că lucrurile vor merge înainte, nu mai este cale de întoarcere. Există avantaje clare ale dijitalizării pentru că în acest moment online-ul devine al doilea mod de a opera. Partea de pericole va rămâne şi va fi exponenţială odată cu creşterea vitezelor, pentru că şi atacurile se vor desfăşura pe diverse motive, dar vor profita de avansul tehnologic, de faptul că dispozitivele conectate sunt multe, se vor putea da atacuri de pe mai multe dispozitive asupra unor ţinte mult mai numeroase", a adăugat reprezentantul ANCOM.

Totodată, domnia sa a afirmat că atât în Europa, cât şi în România dacă în iunie, de exemplu, foarte multe companii şi instituţii se aflau în modul de criză completă cauzată de Covid-19 şi erau practic în situaţia de a-şi înceta business-ul, numărul actual al companiilor aflate în această situaţie a scăzut semnificativ. Acest lucru s-a datorat faptului că societăţile s-au concentrat în prima fază pe rezilienţa financiară, apoi pe cea a afacerilor şi fiecare companie au mai avansat pe această axă.

"Dacă facem o paralelă între situaţia economică şi orientarea pe obiective vom descoperii cinci paşi. În primul pas compania se află într-o situaţie economică afectată de criza Covid şi încearcă să reziste. În faza a doua, existând o încetinire economică, compania s-a orientat către return of investments. La pasul trei intervine recesiunea şi vorbim de un business resilience, apoi, în pasul al patrulea, companiile care au fost pregătite s-au dus către o creştere economică. Ajungem la pasul cinci unde în partea de orientare pe obiective ar presupune ca societatea să-şi facă investiţii targetate pentru că a realizat oportunitate prin dezvoltare IT îndreptându-ne economic către o nouă normalitate şi către un future entreprise complet digitalizat", a explicat Virgilius Stănciulesc.

Domnia sa a precizat că se aşteaptă ca 2021 să aducă companii complet digitalizate într-un mediu în care incertitudinea, volatilitatea, complexitatea şi ambiguitatea nu vor dispărea curând, astfel încât costruirea unei organizaţii reziliente devine şi mai importantă pentru succesul pe termen lung.

Reprezentantul ANCOM a mai spus: "Dacă până acum vorbeam de rezilienţa businessului şi apoi de rezilienţă IT, cred că aceste două aspecte reprezintă de fapt feţele aceleiaşi monede. În acest moment, acestea trebuie combinate şi să vorbim astfel de rezilienţă digitală într-o definiţie unică, poate mai cuprinzătoare ca fiind adaptarea rapidă la sincopele activităţilor şi să valorificăm capacităţile digitale pentru a menţine operaţiunile continue şi adaptarea. Trebuie să profităm de noile condiţii impuse de schimbările apărute, dar şi pentru a identifica atrageri şi a profita de noi oportunităţi şi a genera transformarea digitală pentru că noi suntem într-un palier de transformare digitală şi vorbim de mult, dar iată că ea vine acum într-un mod accelerat".

Virgilius Stănciulescu a mai punctat că investiţiile în digitalizare se regăsesc sub două aspecte - investiţiile de bază în tehnologie şi investiţiile în inovarea digitală cu adaptare şi accelerarea digitală, cu proiecte care se adresează segmentelor slabe descoperite în timpul pandemiei şi cele care asigură suportul noilor cerinţe operaţionale, dar şi partea de accelerare digitală în sensul acoperirii noilor modele de business aduse de digitalizare.