VIOREL HREBENCIUC LA COMISIA PARLAMENTARĂ DE ANCHETĂ: "Totul s-a întâmplat în diaspora"

Problema alegerilor prezidenţiale din 2009 a constat în faptul că au existat multe secţii care au avut peste 2.000 de alegători, în condiţiile în care, potrivit estimărilor, doar un număr de 1.050 de alegători pot vota în intervalul orar 7.00 - 21.00, iar aceste probleme au fost mai ales în diaspora, a declarat, ieri, Viorel Hrebenciuc, fost şef al campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană.

"Ar fi trebuit să aveţi şi o Biblie, ca să jurăm pe ea", şi-a început Hrebenciuc discursul în faţa senatorilor şi deputaţilor din comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile prezidenţiale din 2009. "Este foarte mult de vorbit despre alegerile din 2009", a continuat el, citat de Agerpres.

"Ne interesează orice e legat vizavi de modul în care s-au desfăşurat alegerile şi organizate, şi de ce a dus la contestarea acestor alegeri", a precizat preşedintele comisiei de anchetă, Mihai Fifor.

"Atunci intram în ultima săptămână de dinaintea alegerilor", a arătat Hrebenciuc, precizând: "Luni, în ultima săptămână, în sondaje aveam 54 la 46 pentru candidatul PSD, domnul Geoană, ceea ce însemna un plus de circa 600.000 de voturi. A urmat episodul cunoscut din ziua de joi - nu intru în amănunte - fapt care a făcut ca în turul doi să vină la vot cu circa 800.000 de alegători mai mult decât în turul I, lucru care nu este prea uzual în alegeri. (...) Ultimul sondaj pe care l-am avut, cu circa 12.000 de interveviaţi, ceea înseamnă sub 1,5 marjă de eroare, de sâmbătă seara, deci dinaintea zilei de duminica, avea scorul 51,5% la 48,5% pentru Geoană. Doar 1,5% e clar că ne-a alarmat. A început ziua votului, prezenţa a fost mult mai bună decât în primul tur, circa 10 milioane de alegători, la ora 21.00 s-au închis urnele, sunt secţii care au mai continuat şi după ora 21.00. Începând cu ora 22.30 au început să ne vină rezultatele din ţară. Am văzut că în secţiile de vot din ţară aveam un plus de doar 15.000 de voturi, lucru care de acum ne dădea foarte mult de gândit. (...) Ne-am dat seama că din diferenţa de voturi putem să pierdem alegerile".

El a argumentat apoi de ce s-a considerat "că totul s-a întâmplat în diaspora", amintind că a fost preşedintele comisiei care a făcut legea electorală din 2004 (nr. 370), conform căreia într-o secţie de vot pe listele electorale sunt trecuţi maxim 2.000 de alegători. Hrebenciuc a susţinut că numărul maxim de voturi care poate fi obţinut în intervalul orar 7.00 - 21.00 este de 1.050, de aici "începând discuţia serioasă".

Hrebenciuc a spus: "Cum a ajuns comisia, în înţelepciunea ei, la cifra de 2.000? În cadrul comisiei, la care au participat toate partidele, am calculat următorul lucru: având în vedere că votul se desfăşoară de la ora 7.00 la ora 21.00, că într-o secţie de vot erau două ştampile, două urne, cinci cabine de vot, luând în medie 4 minute de om, din momentul în care intră în secţia de vot (...), toate mergând perfect. Maximul de voturi care poate fi obţinut este de 1.050. Şi de aici începe discuţia serioasă. 1.050, în contextul în care toate alegerile se desfăşoară non stop, fără niciun fel de pauză, fără alte chestiuni, scandaluri şi aşa mai departe. Având în vedere că puteau doar 1.050 de oameni să voteze (...), la Gara de Nord, unde a fost o coadă imensă, au votat 730 de oameni. A mai fost o secţie de vot care a arătat foarte mult în ziua respectivă - la facultatea de drept, la Universitate - au votat în jur de 950 de oameni acolo. Deci, având în vedere că maximul de voturi care putea fi obţinut era de 1.050, noi atunci am considerat că trebuie să punem 2.000 de alegători pe listele de vot, pentru că 1.50 de votanţi ar fi însemnat că facem 36.000 de secţii de vot.(...) Şi acum ajungem la diaspora. Am cerut colegului care se ocupa de diaspora să-mi dea lista secţiilor de vot din diaspora în ordinea descrescătoare a numărului de alegători".

Potrivit acestuia, "surpriza" sa a fost că prima secţie "mult discutată" de la Paris avea 3.785 de alegători, aceasta în contextul în care în diaspora alegătorii mai trebuiau să completeze o declaraţie pe proprie răspundere că n-au mai votat în altă secţie.

Fostul şef de campanie al lui Geoană a detaliat: "Deci tot în cele 4 minute includem şi această declaraţie, fără niciun fel de problemă. Dar nu numai Parisul este problema. (...) În Irlanda într-o secţie de vot au votat 2.342 de oameni. Şi în Anglia sunt două secţii de vot cu peste 2.000 de alegători, restul sunt cifre normale. (...) De la Anglia trecem la Spania şi vedem că sunt peste 10 secţii de vot în care au votat peste 2.300 de oameni, deci dublu decât ar fi fost normal. Curios este că la aceste secţii sunt şi secţii alăturate, deci practic iar un motiv în plus de suspiciune. În Italia, de asemenea, peste 10 secţii de vot care au peste 2.000 de alegători. La Chişinău sunt patru sau cinci secţii care au de asemenea peste 2.000 de alegători. Şi acum dumneavoastră trebuie să judecaţi în comisie cum s-a putut. (...) Problema e cum au reuşit să voteze în acele secţii mult mai mulţi oameni decât puteau să voteze în mod normal, cifra maximă fiind 1.050".

Viorel Hrebenciuc a povestit în context şi despre "celebra discuţie" cu Adriean Videanu şi a reafirmat că per total au fost 85.000 de voturi cu care PSD a pierdut în diaspora, fapt care a dus la rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2009, care a fost apoi contestat. Hrebenciuc a precizat: "Discuţia mea celebră cu domnul Videanu, cu Viorică. L-am căutat pe domnul preşedinte Băsescu să-i spun ce am descoperit, n-a răspuns la telefon, cred că sărbătorea. Am vorbit cu domnul Videanu, când am discutat eram la partid în prezenţa tuturor colegilor mei, n-am vorbit subversiv, i-am explicat şi dumnealui ce am spus acum, el a părut foarte bine (...) O să vedeţi că mai sunt şi secţii de vot în România care au peste 2.000 de alegători, de obicei în zonele în care noi, PSD-ul, pierdem. Din punctul meu de vedere, controlul şi ancheta pe care trebuie să o faceţi este relativ simplă - luaţi legătura cu cei din secţiile de vot, care au condus sau au făcut procesele verbale... Văd că e o discuţie de ani de zile în jurul softului. Din punctul meu de vedere e o copilărie această discuţie. În ce constă «marele soft»- într-o simplă adunare, la alegerile prezidenţiale sunt doi candidaţi în turul doi, ai «da» şi «nu», şi un contabil cu creionul după ureche poate să facă totalul ăsta. (...) Noi am făcut numărătoarea paralelă".