Virusul tinde să izoleze economic Italia de UE

Lovitura dată de criza sanitară Italiei a venit în­tr-un moment în care oricum economia şi finanţele ţării nu erau cele mai stabile. Datoria publică a Italiei ajungea, la finalul anului trecut, la peste 134% din PIB-ul ţării, potrivit Reuters, iar estimările pentru acest an prevăd o creştere între 155%- 159%, pe măsură ce autorităţile italiene au decis o creştere a împrumuturilor pentru a atenua impactul unui blocaj cauzat de noul coronavirus. Italia pare, astfel, să îndeplinească condiţiile "too big to fail" (n.r. prea mare pentru a cădea).

Totodată, primul ministru al Italiei, Giuseppe Conte, a amplificat, ieri, presiunea asupra sectorului bancar italian, cerând creditorilor să accelereze livrarea de împrumuturi de stat acordate întreprinderilor paralizate de o închidere la nivel naţional, pentru a combate pandemia de coronavirus, potrivit Bloomberg.

"Sistemul bancar aduce o contribuţie, dar poate şi trebuie să facă mai mult pentru a accelera procedurile de acordare a împrumuturilor garantate de stat", a spus Conte într-un discurs adresat camerei inferioare a parlamentului, adăuând: "Decretul de lichiditate permite livrarea împrumuturilor garantate în 24 de ore, în special pentru cererile sub 25.000 de euro (38.770 USD)".

Guvernul lui Giuseppe Conte şi băncile s-au învinovăţit reciproc pentru întârzierile în garantarea lichidităţii companiilor, în condiţiile în care cele peste două luni de măsuri de urgenţă apasă greu asupra economiei, potrivit sursei citate. Comisia Europeană prevede că producţia Italiei va scădea în acest an cu 9,5%, în timp ce Bloomberg Economics se aşteaptă la o contracţie de 13%.

Comentariile primului ministru italian au stârnit puternice proteste în Parlament din partea politicienilor din opoziţie, care au susţinut că guvernul a creat o birocraţie inutilă pentru a garanta împrumuturile. Parlamentarii coaliţiei conducătoare au căutat să acopere strigătele aplaudând în timpul discursului premierului.

În majoritatea cazurilor, băncile nu reuşesc să livreze rapid fonduri, a spus Conte: "Nu putem tolera ca societăţile să fie private de banii necesari pentru a garanta continuarea activităţii lor".

Italia, epicentrul european original al virusului, a început de luni o relaxare a măsurilor care au ţinut blocată întreaga ţară. Majoritatea magazinelor, barurilor şi restaurantelor şi-au reluat activitatea cu reguli de distanţare socială, iar italienilor li s-a permis să călătorească în regiunile lor de origine.

Tot ieri, Conte a declarat că "cel mai rău este în spatele nostru", dar a avertizat italienii, în special tinerii, să nu se adune în grupuri în aer liber, subliniind riscul de noi focare.

Domnia sa a avertizat: "Rămâne crucial atunci când suntem în aer liber să respectăm regulile de distanţare socială şi atunci când este necesar să folosim măşti. Nu este timpul pentru petreceri, pentru viaţa de noapte sau pentru grupuri, trebuie să fim atenţi".

Începând cu 25 mai, Italia va începe să ofere teste serologice gratuite pentru o prelevare voluntară de la 150.000 de cetăţeni, a anunţat premierul italian. Italia a înregistrat o scădere continuă a noilor cazuri de coronavirus în ultimile săptămâni.

• 71% dintre italieni cred că pandemia de coronavirus poate distruge UE

Acţiunile ezitante ale membrilor Uniunii Europene în faţa pandemiei de coronavirus au amplificat euroscepticismul, astfel că, în Italia, s-au reaprins discuţiile legate de o eventuală ieşire din blocul comunitar.

Un sondaj publicat în luna aprilie pe site-ul guvernului Italian arată că 71% dintre italieni cred că pandemia de coronavirus poate distruge UE, iar aproximativ 49% dintre cetăţenii Italiei ar fi de acord cu ieşirea din UE şi din zona euro.

Hans-Olaf Henkel, un fost europarlamentar şi economist, a avertizat că Italia ar trebui să solicite ajutor din partea cetăţenilor săi înstăriţi, în loc să se bazeze pe Germania şi alte ţări ale UE, pentru a se salva, întrucât se luptă să se redreseze după pandemia de coronavirus care a lovit-o puteric, potrivit express.co.uk.

În plus, acesta a sugerat că cea mai bună soluţie ar fi ca Italia să părăsească zona euro şi să se întoarcă la propria monedă, pe care a numit-o "noua liră". Declaraţiile lui Henkel vin pe fondul divizării tot mai mari dintre nordul şi sudul blocului comunitar, în special Germania şi Italia, în ceea ce priveşte atenuarea impactului economic şi social.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European din Parlamentul European, a declarat, conform sursei citate, că este nevoie de "controale stricte" pentru a împiedica Italia şi Spania să se angajeze în cheltuieli publice masive cu utilizarea numerarului UE.

Henkel a răspuns, de asemenea, şi la observaţiile miliardarului George Soros, care săptămâna trecută a sugerat că UE are obligaţia de a ajuta Italia, care a fost afectată mai tare de noul coronavirus decât oricare alt stat din bloc, prin extinderea costurilor reconstruirii economiei ţării printre membrii zonei euro. Fostul europarlamentar a explicat: "Îi împărtăşesc părerile lui Soros cu privire la Italia, dar nu cred că există nicio justificare pentru a arăta solidaritate financiară cu Italia din cauza crizei corona".

Fostul europarlamentar a mai spus: "Ce legătură au germanii cu deciziile luate de politicienii italieni cu privire la sistemul lor de sănătate sau cu deciziile (foarte târzii) privind închiderea Lombardiei? În medie, bogăţia pe cap de locuitor a italienilor este cu mult peste bogăţia germanilor, de exemplu. Aşadar, înainte ca politicienii italieni precum Salvini sau Conte sau cineva să ceară bani de la cetăţenii din alte ţări pentru a atenua rezultatele financiare ale deciziilor lor, ar trebui să ceară propriilor lor oameni înstăriţi să manifeste solidaritate cu propriul popor".

Henkel a mai spus că în loc să-i lase pe politicienii italieni să împrumute bani de la alte ţări, Germania ar trebui să facă un cadou generos în schimbul ieşirii Italiei din zona euro şi să se întoarcă la propria monedă.

"În acest fel, Banca Centrală a Italiei şi-ar putea devaloriza moneda pentru a deveni competitivă din nou, ar repune economia pe propriile picioare şi Italia ar prospera aşa cum a făcut înainte de euro", a subliniat domnia sa.

• Bruxelles avertizează: Coronavirusul ameninţă viitorul zonei euro

Pandemia de coronavirus ameninţă viitorul zonei euro prin crearea unei imense divizări economice între cele 19 state member pe fondul previziunilor de a fi lovită de cea mai adâncă recesiune de la Marea Depresiune, după cum a avertizat Comisia Europeană la începutul lunii mai.

Comisarul economic al UE, Paolo Gentiloni, a declarat că este nevoie urgentă de atenuarea exacerbării inevitabile a fisurilor sociale şi economice existente, deoarece ţările ies cu viteze diferite din încetinirea economică fără precedent.

Producţia economică a zonei euro ar putea cunoaşte o scădere record de 7,75% în 2020 şi o revenire de doar 6,25% în 2021, iar şomajul a crescut de la 7,5% în 2019 la 9,5%, potrivit The Guardian.

Gentiloni a declarat că activitatea economică din UE în ansamblu a fost "scăzută cu aproape o treime peste noapte, practic" din cauza blocajelor impuse de guvernele europene.

Comisia Europeană a avertizat că o serie de ţări vor rămâne în urmă în ceea ce priveşte redresarea anul viitor.

Gentiloni a precizat că ritmul de recuperare a guvernelor europene va depinde de viteza cu care blocajele pot fi ridicate, de importanţa serviciilor precum turismul în fiecare economie şi de resursele financiare ale fiecărei ţări.

PIB-ul Italiei este de aşteptat să se contracteze cu 9,5%, conform estimărilor.