Vouchere de vacanţă şi impozit zero pe salariul minim - cerinţele patronatelor din turism

Turismul este cea mai afectat sector de activitate în urma restricţiilor impuse de pandemie, iar singurele soluţii pentru revitalizarea agenţilor economici din domeniul respectiv le reprezintă reintroducerea voucherelor de vacanţă şi neimpozitarea salariului minim, au afirmat, ieri, participanţii la dezbaterea care a avut loc în Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, pe tema revigorării acestei industrii ce reprezintă 5% din Produsul Intern Brut. Pe lângă deputaţi, membrii ai respectivei Comisii, la dezbatere au mai participat reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Asociaţiei Incoming România, Asociaţiei de Promovare Turistică, Alianţei pentru Turism, Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) şi Asociaţiei Delta Dunării. Ei au atras atenţia că este nevoie şi de TVA zero care să stimuleze atragerea turiştilor străini la noi în ţară, de un cadru legal stabil şi predictibil şi de susţinere financiară pentru pierderile suferite din cauza restricţiilor din ultimul an.

Sandor Bende, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a precizat că, în afara facilităţilor fiscale solicitate de antreprenorii din turism, este nevoie de implicarea tuturor autorităţilor centrale şi locale.

"Rolul unităţilor administrativ teritoriale în turism e unul foarte important. Nu e absolut indiferent cum arată o localitate turistică. Ştiu că îngrijirea parcurilor şi a spaţiilor verzi este costisitoare, dar turismul aduce bani. Rolul statului este imens când reglementează, când ajută investitorii. Nu este vorba întotdeauana de ajutorul bănesc, ci şi din punct de vedere legislativ pentru dezvoltarea acestui sector de activitate", a spus Sandor Bende.

El a atras atenţia operatorilor din turism că pentru creşterea activităţii în domeniul respectiv este nevoie şi de o mai mare responsabilitate în oferirea serviciilor.

"Ştim toţi că serviciile turistice din România, în special în zona Mării Negre, costă mai mult decât destinaţii similare din ţările învecinate. Sunt situaţii în care, deşi turiştii plătesc un sejur de o săptămână la mare, dacă timpul devine nefavorabil, operatorul din turism nu le oferă alternativă pentru zilele respective. Singura soluţie oferită este statul în cameră sau în hotel. De aceea, trebuie să vă gândiţi ce oferiţi. Nu o dată, am intrat într-un restaurant şi am fost întrebat agresiv ce doresc. Am zis nimic, plătesc şi plec. Nu generalizăm, dar aceste lucruri trebuie eliminate", le-a spus preşedintele Comisiei de industrii şi servicii operatorilor din turism.

Sandor Bende a mai susţinut că veniturile nu au scăzut dramatic în toată industria de profil, ci au existat şi mulţi operatori care în timpul sezonului estival şi în sezonul de iarnă au înregistrat venituri consistente care le-au diminuat considerabil pierderea iniţială a cifrei de afaceri înregistrată anul trecut.

Deputatul social-democrat Bogdan Trif, fost ministru al turismului, a criticat faptul că "voucherele de vacanţă - principalul motor de dezvoltare turistică în România - au fost eliminate" de actuala guvernare.

"Sperăm ca actuala coaliţie de guvernare să vină cu o măsură compensatorie sau să reintroducă aceste vouchere de vacanţă. În zona turismului balneo, voucherele de vacanţă au dus la o creştere cu 30% a numărului de turişti. (...) În anul 2019, 20% din voucherele de vacanţă au fost acordate de mediul privat, pentru că am scos taxele privind sumele alocate pentru acestea", a spus Bogdan Trif.

El a menţionat că legea turismului a trecut de Senat, se află acum la Camera Deputaţilor, mai sunt amendamente ce se pot depune, dar este necesar să fie urgentată aprobarea ei pentru deblocarea anumitor situaţii care nu funcţionează cum trebuie în industria turistică, industrie ce a fost lovită cel mai greu de pandemie.

Ilie Toma, vicepreşedintele Comisiei, a precizat că nu există niciun motiv pentru neacordarea în acest an a voucherelor de vacanţă, pentru că, ţinând cont că operatorii din turism nu au fost sprijiniţi financiar de guvern, voucherele respectiv reprezentau singurul sprijin real pentru acest sector de activitate.

Deputatul Denisa-Elena Neagu (USRPLUS) a arătat că voucherele de vacanţă s-au amânat, nu sunt anulate şi acordarea lor va fi reluată anul viitor.

• Dragoş Anastasiu: "Taxă zero pe salariul minim în următorii cinci ani"

În schimb, operatorii din turism s-au declarat nemulţumiţi de măsurile luate până acum de către autorităţile centrale.

"În privinţa compensaţiilor pentru această perioadă dramatică pentru toţi antreprenorii din turism, sentimentul este de părăsire, de abandonare a întregului sector numit turism. Dincolo de măsurile generale - susţinerea şomajului tehnic şi kurzarbeit, era necesară implementarea măsurilor specifice, 1,2 şi 3 şi aceea privind acoperirea a 20% din pierderea cifrei de afaceri. Ceea ce s-a întâmplat în relaţia stat-antreprenor a fost o catastrofă. La nivel european se discută despre al cincilea val de măsuri compensatorii, iar noi încă suntem în derularea primului. Soluţia pe care o propunem: taxă zero la salariul minim în următorii cinci ani. Nu se face din PNRR, dar ar trebui să se facă de la bugetul statului sau din alte zone, această reducere pe taxa de muncă", a afirmat Dragoş Anastasiu, coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României şi membru al Alianţei pentru Turism.

Domnul Anastasiu s-a declarat nemulţumit şi de birocraţia din domeniu şi a arătat că în cadrul legislaţiei nu există noţiunea de resort/complex cu patru stele, iar antreprenorii sunt obligaţi să obţină autorizaţie pentru fiecare din imobilele situate în complexul respectiv.

Pentru dezvoltarea turismului românesc, coordonatorul CDR a mai precizat că este nevoie de promovarea imaginii ţării.

"Imaginea Românie, că o face statul, că o fac organizaţiile de management a destinaţiei (OMD), trebuie făcută. (...) Potenţialul din turism nu se face cu imaginea proastă pe care o avem în multe dintre statele Europei", a spus Dragoş Anastasiu, care a menţionat că turismul nu are culoare politică şi că toţi stakeholderii ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsească soluţii pentru dezvoltarea acestui sector de activitate.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism au solicitat parlamentarilor să intervină pe lângă Guvern pentru implementarea măsurilor de sprijin destinate agenţilor economici din acest domeniu.

Ei au susţinut că agenţiile de turism s-au confruntat anul trecut cu o situaţie dramatică, din cauza scăderii cu 80% a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2019. Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi la hotelurile din oraşe. Singurii antreprenori care au înregistrat scăderi mai mici, au fost cei care au beneficiat de sezonul estival şi de sezonul de schi din această iarnă. În cazul acestora, scăderea cifrei de afaceri a fost de numai 10%, comparativ cu hotelurile din oraşe, în timp ce restaurantele, la nivel naţional, au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cuprinsă între 40% şi 50%, comparativ cu anul 2019.

• 25 milioane euro, efortul bugetar anual privind neimpozitarea salariului minim din turism

Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc a depus la Camera Deputaţilor un material cu privire la patru proiecte de modificare a legislaţiei care sunt blocate.

Primele trei privesc legea turismului, legea privind măsurile de reabilitare a unităţilor turistice şi proiectul de aprobare a ordonanţei de urgenţă care modifică actul normativ privind voucherele de vacanţă.

"Toată lumea spune că voucherele de vacanţă sunt pentru turism. Nu. Ele sunt pentru populaţia României, pentru angajaţi, să îşi refacă forţa de muncă plecând în vacanţă în ţară. În al doilea rând, ele sunt în beneficiul angajatorului, care va avea parte de un angajat cu forţă de muncă deplină după întoarcerea din vacanţă. Abia în al treilea sau al patrulea rând sunt în folosul antreprenorilor din turism", a spus Dragoş Răducan.

Prim-vicepreşedintele FPTR a menţionat că ar trebui făcut un proiect-pilot pe hoteluri şi restaurante privind implementarea măsurii neimpozitării salariului minim şi că este necesară fiscalizarea tips-ului (bacşişului), pentru că efortul bugetar nu ar fi foarte mare cu aceste măsuri.

În legătură cu acest aspect, colegul său din FPTR, Nicolae Istrate a arătat: "Reducerea la zero a impozitului pe salariul minim ar însemna un efort bugetar de 32 milioane euro pe an, adică mai puţin de 3 milioane euro pe lună. Dacă am impozita cu 10% tipsul, s-ar încasa la bugetul de stat minim 7 milioane euro pe an. Din 32 milioane euro, dacă scădem cele 7 milioane de la impozitarea tipsului, râmâne un efort bugetar de 25 milioane euro pe an, adică 2 milioane euro pe lună, care ar rezolva problema salariilor din turism".

Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele FPTR a mai solicitat şi modificarea legii drepturilor de autor, cu privire la modul de calcul şi încasare a acestora.

"În perioada pandemiei, unităţile de cazare au plătit drepturile de autor la nivel de 100%, în timp ce gradul de ocupare a fost de 8%, 10% sau 12%. Dorim să plătim drepturile de autor, dar nu pentru spaţii goale, aşa cum sunt acum", a spus Dragoş Răducan, care a criticat modul în care autorităţile au tratat sectorul turistic.

"Întârzierea în efectuarea plăţilor pe măsura 2 - capital de lucru - face ca multe societăţi să nu îşi mai poată reveni pentru că nu au cu ce. Ne aflăm în pragul unui dezastru, vine sezonul şi nu vom avea cu cine să lucrăm. E o criză majoră de bucătari, cameriste şi recepţioneri. Avem foarte puţini angajaţi calificaţi şi este foarte greu în două săptămâni să umplem golul. De aceea au fost aduşi muncitori din străinătate. În acest moment, la nivel naţional sunt angajaţi în turism 2000 de cetăţeni străini", a precizat prim-vicepreşedintele FPTR.

• Programul de revigorare a staţiunilor balneare, pierdut prin Ministerul Economiei

Una dintre ramurile acestui sector de activitate care se confruntă cu mari probleme, deşi ţara noastră deţine 30% din apele minerale ale Europei, este turismul balnear, a arătat Janos Fulop-Nagy, prim-vicepreşedintele OPTBR.

"Avem probleme specifice cu care ne confruntăm de ani de zile. Ar fi bine să se depolitizeze atitudinea guvernului faţă de această activitate. Dorim să depistăm pe unde se află programul privind dezvoltarea infrastructurii staţiunilor balnerare prin care trebuia alocat în 5 ani un miliard de euro. Programul e din anul 2019, iar de el s-a ocupat Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză. Noi am depus proiecte în acest sens, iar 21 de proiecte au fost reţinute spre finanţare, deoarece întruneau condiţiile de acordare a ajutorului financiar respectiv. După schimbarea de guvern din toamna anului 2019, acest program a trecut la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, iar acum ar trebui să se afle la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Nu am reuşit încă să depistăm pe unde a ajuns programul, la ce minister, prin ce birou sau sertar se află. Mai putem să contăm pe acele proiecte care au stat la baza programului din 2019?", a spus Janos Fulop-Nagy, prim-vicepreşedintele OPTBR.

El a precizat că şi companiile din turismul balnear sunt în aşteptarea implementării măsurii prin care agenţii economici vor fi despăgubiţi cu 20% din pierderea înregistrată din cifra de afaceri în 2020 comparativ cu aceea din anul 2019, dar a arătat că suma respectivă este insuficientă, chiar dacă s-ar primi alocarea maximă pentru o firmă, adică 800.000 de euro. Domnul Nagy a oferit ca exemplu staţiunea Sovata, unde pierderea pe anul trecut a fost de 4 milioane euro.

Pentru redresarea turismului balnear, reprezentantul OPTBR a arătat că o soluţie ar fi un program naţional de prevenţie pentru afecţiunile respiratorii, după pandemia Covid-19.

"Staţiunile balneo-climaterice sunt o soluţie de a însănătoşi populaţia cu cheltuieli mai mici decât cele din spitale. Staţiunile dispun de aer ionizat, ape minerale şi ar trebui să punem în practică un program de prevenţie pentru afecţiunile respiratorii. Apoi, cei afectaţi de Covid, care au trecut prin boală, ar putea să meargă în staţiune pentru a îşi consolida sistemul imunitar şi aparatul respirator. (...) Avem 30% din apele minerale ale Europei, dar degeaba le avem dacă nu ştim ce să facem cu ele. Degeaba avem vouchere, dacă ele sunt numai pentru sectorul privat", a concluzionat Janos Fulop-Nagy.

În urma dezbaterii de ieri s-a decis înfiinţarea unui grup mixt de lucru pentru găsirea soluţiilor care să revigoreze turismul din ţara noastră. Din acest grup, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor ar urma să facă parte Sandor Bende (UDMR), Bogdan Trif (PSD) şi Oana-Marciana Ozmen (USRPLUS).