English
Scăderea cheltuielilor publice prin reduceri de personal, dacă nu este însoţită de măsuri de stimulare şi susţinere a mediului de afaceri, a anumitor industrii cu potenţial strategic de dezvoltare, va contribui la blocarea economiei şi nicidecum la ieşirea din criză, este de părere Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Şomajul ridicat este unul dintre preţurile pe care întreaga lume le plăteşte pentru a ieşi din criză, dar, în acelaşi timp, şomajul este unul dintre motoarele care susţin intrinsec criza, prin contribuţia sa la menţinerea unui consum redus şi a finanţărilor la cote minime, arată cea mai recentă analiză a casei de brokeraj
"Între măsurile esenţiale care contracarează aceste efecte se află susţinerea mediului de afaceri şi a indus-triilor cu potential strategic de dezvoltare, cu cerere viitoare pe piaţa românească, europenă sau mondială", a adăugat Victor Safta, explicând: "Fireşte că aceste măsuri presupun studii, o viziune, strategie, planificare etc. şi, din păcate, nu am auzit aceste noţiuni în abordarea pe care instituţiile competente au avut-o în privinţa crizei. Unele economii vestice dau semnale pozitive privind ieşirea din criză, iar Româ-nia pare a fi nepregătită pentru a profita de situaţie şi a se integra cât mai repede în acelaşi curent".
În anul 2008, autorităţile statului au elaborat şi aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013-2020-2030. Strategia a fost dezvoltată ca urmare a obligaţiei asumate de România în calitate de stat membru al UE, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar. Îndeplinirea obiectivelor strategice asumate în strategie ar fi urmat să asigure, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată si o reducere substanţială a decalajelor economico-sociale dintre Româ-nia şi celelalte state membre ale UE, precizează raportul citat.
Domnul Safta a declarat: "Din câte ştiu, strategia nu a luat în calcul criza economică deja prezentă la acea vreme în alte state, dar problema principală este alta: strategiile pe termen mediu şi lung se reevaluează şi ajustează, pentru ca instrumentele necesare îndeplinirii obiectivelor să corespundă evoluţiilor reale şi nu am auzit ca anul trecut Strategia Naţională respectivă să fi fost reconsiderată şi "adusă la zi". Criza economică mondială schimbă ierarhii, priorităţi şi industrii, iar majoritatea statelor lumii îşi refac strategiile de dezvoltare în conformitate cu realitatea de la care se pleacă în momentul de faţă. Este imperios necesar ca România să "îşi treacă în agendă" această prioritate a (re)- planificării strategice pe termen mediu şi lung".
O serie de state şi-au elaborat strategii de ieşire din criză şi dezvoltare post- criză. Ungaria are un plan intitulat "Criza şi creşterea- Strategia pentru o Ungarie puternică", Polonia a iniţiat în septembrie anul trecut o dezbatere publică a raportului "Polonia 2030- provocările dezvoltării", elaborat de echipa de experţi a Primului Ministru polonez, guvernul nipon şi-a făcut publică, în decembrie 2009, strategia de dezvoltare pe următorii 10 ani etc.
"Începutul crizei a luat România prin surprindere, deşi semnalele din multe părţi ale lumii erau clare", a mai menţionat Victor Safta, adăugând: "Mediul privat a reacţionat ceva mai greoi în prima perioadă, dar apoi a trecut rapid de la "managementul creşterii" la "managementul de criză şi al schimbării". Cele una-două veşti recente pozitive privind deschiderea unei noi unităţi de către o mare reţea comercială în viitorul apropiat, efectuarea unei tranzacţii de achiziţie importantă pentru piaţa locală etc arată că - cel puţin unii dintre oamenii de afaceri români găsesc căi şi oportunităţi de dezvoltare pentru viitorul apropiat. România în ansamblu însă, are nevoie de o strategie coerentă care să permită companiilor şi noilor întreprinzători să "speculeze" cât mai mult apartenenţa la UE şi globalizarea, precum şi noile direcţii pe care le indică economia mondială şi dezvoltarea globală".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
