De anul trecut am început să tot auzim despre aşa zisele lipsuri, rarităţi şi probleme de aprovizionare, transporturi şi aşa mai departe. În presa internaţională s-au tot înmulţit frazele care conţin cuvinte precum, "shortages" sau "bottlenecks".

Indicele PMI (Purchasing Managers' Index) agregat pentru activitatea economică din China a atins un maxim de 55,7 puncte după colapsul din faza acută a pandemiei. Se întâmpla în noiembrie 2020, iar de atunci traiectoria descedentă s-a accentuat puternic, în special în ultimele patru luni (vezi graficul 1).

Valoarea acţiunilor companiilor care au intrat pe bursa americană prin listare directă a crescut cu 64,4% de la momentul lansării pe piaţă până la finele lunii august 2021, faţă de 26,8% - cât a fost avansul în cazul societăţilor listate în mod tradiţional prin ofertă publică iniţială (IPO), arată o analiză a profesorului de finanţe Jay Ritter, de la Universitatea din Florida, preluată de The Wall Street Journal.

• Programul de investiţii Anghel Saligny, impus de PNL şi UDMR, neagreat de USRPLUS • Dan Barna: "Anghel Saligny, un program exact ca cele ale lui Liviu Dragnea, bazat pe risipă de bani şi subdezvoltare" • Kelemen Hunor: "Cei de la USRPLUS ne-au şantajat pe toţi şi au zis «bani contra SIIJ»" • Dacian Cioloş: "Convenisem că acest proiect nu intră pe ordinea de zi până nu clarificăm şi votul pe desfiinţarea Secţiei Speciale" 

Coaliţia de guvernare se zguduie din temelii, după ce premierul Florin Cîţu şi vicepremierul Kelemen Hunor s-au pus, ieri, de acord să susţină aprobarea în guvern a Programului Naţional Anghel Saligny, pe care cei de la USRPLUS îl consideră un fel de PNDL 3, adică o nouă sursă de sifonare a banilor publici în folosul primarilor din teritoriu al celor două formaţiuni politice.

• Frames: "Zecile de mii de tone de deşeuri importate anual transformă România într-o groapă de gunoi a Occidentului" • Numărul firmelor din domeniu a crescut de la 1333 în 2010 la 3395 în 2020 

Zecile de mii de tone de deşeuri pe care ţara noastră le importă anual transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului, evidenţiază o analiză realizată de Frames

Piaţa globală a construcţiilor modulare este prevăzută să crească de la 75,89 miliarde de dolari în 2021 la 114,78 miliarde dolari în 2028, datorită extinderii activităţilor de construcţii în întreaga lume, potrivit unui raport Fortune Business Insights.

Sursa arată că piaţa construcţiilor modulare a însumat 72,11 miliarde de dolari în 2020, iar în perioada analizată, adică până în 2028, aceasta va avea o creştere anuală compusă (CAGR) de 6,1%.

Sectorul construcţiilor modulare a beneficiat de o cerere tot mai mare în întreaga lume datorită creşterii numărului de proiecte de clădiri rezidenţiale şi comerciale, susţine Fortune Business Insights, subliniind: "Există mai multe avantaje ale construcţiilor modulare, precum flexibilitatea, protejarea mediului etc., care vor stimula creşterea acestei pieţe".

În plus, notează sursa, se observă o creştere a numărului de proiecte de infrastructură atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale, datorită urbanizării rapide şi a adoptării celor mai noi tehnici de fabricaţie, care se pot dovedi benefice pentru evoluţia acestei pieţe.

Totuşi, construcţiile modulare implică investiţii mari şi o planificare prealabilă detaliată, factori care vor limita creşterea pieţei de profil, atrage atenţia raportul citat.

• Finanţele vor să împrumute 4,4 miliarde de lei în luna septembrie 

Ministerul Finanţelor are în plan împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 4,4 miliarde de lei, în luna septembrie, după ce a împrumutat 3,8 miliarde de lei în luna august, 5,18 miliarde de lei în luna iulie şi 4,2 miliarde de lei în iunie. Totodată, în august, Ministerul Finanţelor a împrumutat 176,3 milioane de euro de pe piaţa internă, iar în luna iulie a atras 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe.

Ministerul Finanţelor a avut o singură licitaţie eşuată în august, în ciuda ofertelor încă slabe ale băncilor pentru scadenţele cu termene lungi. Sistemul bancar are în continuare o lichiditate bună, evidenţiată de operaţiunile săptămânale ale Băncii Naţionale a României (BNR) de sterilizare a surplusului de lichiditate. Băncile au un interes scăzut pentru scadenţele lungi din cauza inflaţiei ridicate, în timp ce Finanţele încearcă să ţină yield-urile cât mai jos.

Licitaţia Ministerului Finanţelor pentru obligaţiuni în euro pe plan local cu scadenţa în decembrie 2023, ţinută săptămâna trecută, a atras o cerere de 312,3 milioane euro din partea investitorilor, în comparaţie cu un nivel al împrumutului planificat de minister de 100 milioane euro. Suma atrasă din piaţă a fost de 176,3 milioane euro la un randament mediu/maxim de -0,04%/-0,01%, acesta fiind doar al doilea împrumut cu dobândă negativ realizat de Finanţe.

Încrederea în economia României s-a deteriorat uşor în luna august, după o creştere în iulie şi o altă deteriorare în luna iunie, potrivit indicatorilor de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană. Climatul de afaceri din ţara noastră s-a deteriorat cu un ritm lunar de 1,3 puncte al ESI, care a atins valoarea de 102,2 puncte după ce în iulie a crescut la 103,5 puncte.

ESI din luna august este la cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni, dar valoarea indicatorului relevă un ritm încă solid de expansiune - dar în încetinire comparativ cu lunile de primăvară - al activităţii economice în cel de-al treilea trimestru din acest an. Indicatorii ESI au o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice. Conform celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), economia României ar putea creşte cu un ritm de 6% în 2021.

OTP Bank România avertizează în privinţa creşterii tentativelor de fraudă bancară în ultimul an, în contextul socio-economic generat de situaţia pandemică şi de tendinţa accelerată de digitalizare a unei arii largi de servicii.

În cadrul unei analize proprii OTP Bank la nivel local, în perioada iulie 2020 - iulie 2021, se evidenţiază o tendinţă de creştere a fraudelor diversificate, bazate pe inginerii sociale, atât din punct de vedere al numărului de incidente, cât şi al valorii tranzacţiilor reuşite ca urmare a compromiterii cardurilor clienţilor.

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) se situau la 41,616 miliarde euro, la finalul lunii august, faţă de 39,008 miliarde euro la 31 iulie, conform unui comunicat al băncii centrale.

Acesta arată: "În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:

-Intrări de 3.343 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor; creditarea contului de DST cu cota parte ce revine României ca urmare a intrării în vigoare a noii alocări generale de DST de către FMI cu data de valută 23 august 2021 (1.736 milioane DST, aproximativ 2.100 milioane echivalent euro); alimentarea contului Comisiei Europene şi altele;

Pieţele din Europa au fluctuat ieri, pe fondul temerilor generate de slăbirea unor economii din Asia.

• Euronext Paris

- Titlurile producătorului auto francez Renault SA au pierdut 0,9%, ajungând la 31,16 euro la ora locală 15.42. Compania este nevoită să extindă, până la finele anului, perioadele în care activitatea celor trei uzine ale sale din Spania va fi parţial suspendată, din cauza problemelor globale de aprovizionare cu semiconductori.

• De la începutul anului, BET are o ascensiune de 25,46%, iar cu tot cu dividende avansul este de 31,06% 

Toţi cei nouă indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat creşteri în şedinţa de tranzacţionare de la mijlocul săptămânii, investitorii intrând la cumpărare după corecţiile puternice de marţi. Indicele BET, ce include cele mai tranzacţionate şaptesprezece acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu excepţia SIF-urilor, a încheiat sesiunea de ieri la 12.302,26 puncte, în apropierea maximelor istorice, după un avans de 1,03%. De asemenea, indicele BET-TR, cu include şi dividendele alocate de companiile din coşul de acţiuni, a urcat ieri la 21.631,23 de puncte, de asemenea în preajma maximelor istorice.

Primăria Capitalei poate să cumpere activele Elcen, după ce, ieri, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în unanimitate, proiectul de hotărâre iniţiat de edilul Nicuşor Dan.

Valoarea activelor Elcen este de aproape un miliard lei, iar municipalitatea trebuie să plătească aceşti bani pentru transferul afacerii. Pentru început trebuie plătită o tranşă de 200-300 de milioane lei.

Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, a declarat că Municipalitatea nu are în acest moment banii necesari, dar că se poate împrumuta, astfel încât transferul să fie făcut până la finalul anului.

În timp ce PSD numără voturile pentru a fi sigur de momentul oportun pentru depunerea unei moţiuni de cenzură, parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) au anunţat, ieri, că au decis iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului, iar strângerea de semnături a început ieri, în plenul reunit al Legislativului.

Moţiunea iniţiată de AUR se numeşte "Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi", iar reprezentanţii formaţiunii politice invită toate partidele parlamentare să le susţină demersul.